Catatonia este o stare aparentă de lipsă de răspuns la stimulii externi la o persoană care aparent este trează. Este greu de diferenţiat de encefalopatie, statusul epileptic neconvulsivant, sindromul neuroleptic malign, psihoza acută, tulburările de somatizare, tulburările de conversie, prefăcătorie şi tulburările de mişcare psihogenice. Poate apărea la orice vârstă. Este episodică, de obicei cu perioade de remisie.
Criteriile de diagnostic pentru catatonie:
• Imobilitate;
• Activitate motorie excesivă;
• Mutism sau negativism extrem;
• Mişcări voluntare ciudate;
• Ecolalie sau ecopraxie;
Caracteristicile principale ale stării imobile a catatoniei includ imobilitatea, stuporul, rigiditatea, privirea fixă (holbare), grimase, retragere, persoana pare să nu răspundă la stimuli externi, poate fi incapabilă să manânce şi să necesite nutriţie şi hidratare intravenoasă, poate prezenta catalepsie (menţinerea persistentă a unor posturi spontane sau impuse).
Prezentarea alternativă a catatoniei este starea de agitaţie manifestată prin impulsivitate, combativitate şi instabilitate autonomă (hipertermie, tahicardie şi hipertensiune), persoana se poate răni sau poate ataca alte persoane, poate leşina datorită epuizării.
Fenomenele negativiste ale catatoniei sunt: aparenta rezistenţă la mişcarea extermităţilor de către examinator; mişcare în direcţia unui impuls uşor în ciuda comenzii de a sta nemişcat; menţinerea unei posturi, deşi comanda a fost de a nu menţine postura respectivă; retragerea de la activităţile zilnice; refuzul alimentaţiei.
Mişcările ciudate sunt:stereotipuri, efectuarea repetată a unor activităţi aparent fără sens (încreţirea nasului, mişcări repetate ale gurii, ochilor, fălcilor, bătăi repetate din picior, mână, sau degete, mângâierea repetată a abdomenului, ridicări repetate din umeri sau balansarea repetată a corpului, mişcări coreoatetozice ale corpului şi extremităţilor, manierisme, posturi, privire fixă); verbigeraţia, stereotipuri verbale, repetarea aparent fără sens a unor enunţuri (pocnituri, pufnituri, sforăieli, sunete fără semnificaţie).
Ecofenomenele din catatonie sunt: ecolalia –repetarea cuvintelor spuse de examinator; ecopraxia – repetarea mişcărilor efectuate de examinator.
Trebuie investigat dacă au existat evenimente precipitante ale catatoniei inclusiv infecţii, traumatisme sau expunere la toxine şi alte substanţe. De asemenea este important dacă au mai existat astfel de stări în antecedente şi dacă au fost declanşate de aceleaşi evenimente şi în ce fel s-au ameliorat.
Catatonia şi condiţiile asociate, sindromul neuroleptic malign, pot urma administrării de neuroleptice.
Pot coexista alte afecţiuni, inclusiv schizofrenia, tulburări de dispoziţie, stres psihic, afecţiuni medicale şi obstetricale.
Cauze de catatonie:
Sindromul neuroleptic malign;
Schizofrenia;
Tuburarea bipolară;
Sindromul de stres posttraumatic;
Depresia;
Abuzul de droguri sau supradoza;
Encefalita;
Boli autoimune;
Leziuni neurologice focale (inclusiv accidente vasculare cerebrale);
Tulburări metabolice;
Renunţarea bruscă la benzodiazepine;
Status epileptic nonconvulsivant;
Psihoza acută.
CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.