Claudicaţia intermitentă este termenul medical folosit pentru a descrie durerea, amorţeala, senzaţia de arsură, greutate sau crampe la nivelul picioarelor care apar în timpul activităţilor precum plimbat sau urcatul scărilor. Aceste senzaţii se pot resimţi la nivelul oricărui muşchi al membrelor inferioare, inclusiv la picior, gambă, coapsă sau fese. Claudicaţia intermitentă poate fi localizată sau difuză şi poate afecta unul sau ambele membre inferioare. Simptomele se ameliorează de obicei după oprirea activităţii care le-a produs şi relaxarea musculară.
Claudicaţia intermitentă este în primul rând produsă de boala arterială periferică, numită şi boala vasculară periferică. În această afecţiune muşchii nu primesc suficient oxigen datorită opririi sau obstrucţiei circulaţiei sangvine arteriale. Ateroscleroza (rigidizarea arterelor) determină boală arterială periferică.
Cel mai frecvent ateroscleroza apare ca rezultat al diabetului, factorilor de risc genetici, hipertensiunii arteriale, alimentaţiei bogate în grăsimi, obezităţii, nivelelor crescute de colesterol în sânge şi fumatului.
Deşi sunt rare complicaţiile grave, persoanele cu claudicaţie intermitentă datorată bolii arteriale periferice au risc crescut de a face atac de cord (infarct miocardic) sau atac cerebral (accident vascular cerebral).
Simptome ce pot însoţi claudicaţia intermitentă:
• senzaţie de arsură sau furnicături (parestezii);
• mâini şi picioare reci;
• puls diminuat sau absent la membrele inferioare;
• disfuncţie erectilă;
• piele palidă sau cianotică (violacee);
• pilozitate scăzută la nivelul membrelor inferioare;
• creştere încetinită a unghiilor de la picioare;
• răni de la nivelul membrelor inferioare care se vindecă greu, încet sau care nu se vindecă;
Boala arterială periferică este principala cauză a claudicaţiei intermitente. În această afecţiune, plăcile, formate în principal din colesterol şi grăsimi, aderă de peretele arterelor care asigură fluxul de sânge către muşchii membrelor inferioare. Aceste plăci restricţionează fluxul de sânge prin artere către aceşti muşchi.
În timpul unei activităţi, muşchii au nevoie de mai mult oxigen şi, în consecinţă, de mai mult sânge pentru a funcţiona corect şi nedureros.
Dacă arterele sunt îngustate sau blocate, muşchii nu primesc suficient sânge şi reducerea oxigenului poate provoca durere, amorţeală şi crampe asociate cu claudicaţia intermitentă. Ea mai pote fi produsă şi de îngustarea temporară a arterelor datorită spasmului.
Apar simptome ce indică o afecţiune gravă precum:
• Lipsa pulsului la membrele inferioare sau picioare;
• Oligurie (scăderea volumului de urină eliminat);
• Gangrenă;
• Scăderea importantă a temperaturii unui membru inferior sau picior;
• Edeme sau retenţia de lichide în organism.
CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.