Diareea reprezintă eliminarea a trei sau mai multe scaune moi, apoase într-o zi şi/sau o creştere a frecvenţei scaunelor faţă de cum e în mod normal. Este o problemă care apare frecvent, poate dura câteva zile şi dispare de la sine.
Diareea afectează toate grupele de vârstă, dar este în mod particular periculoasă la sugari, copiii mici şi bătrâni. Diareea poate fi acută (pe termen scurt, cca. 3-5 zile) care de obicei se datorează unei infecţii virale sau bacteriene, sau poate fi cronică (pe termen lung, cel puţin patru săptămâni) care apare în legătură cu o tulburare funcţională sau o boală intestinală. Ca şi severitate, diareea poate fi de la uşoară şi autolimitată până la forme foarte serioase care pot ameninţa viaţa.
Simptomele diareei: crampe, dureri abdominale, balonare, greaţă, scăderea apetitului, senzaţie imperioasă (urgentă) de defecaţie (a avea scaun), scaune cu sânge, cu mucus sau cu alimente nedigerate, deshidratare, incontinenţă fecală (pierderea involuntară de materii fecale), dureri sau arsuri rectale, flatulenţă (eliminare de gaze pe cale anală), febră, frisoane, obosela ameţeli, sincopă (leşin), simptome asemănătoare gripei, dureri musculare, creşterea frecvenţei cardiace (tahicardie), scurtarea respiraţiei sau creşterea frecvenţei respiraţiilor (tahipnee), slăbiciune, scădere în greutate.
Una dintre cele mai grave complicaţii ale diareei este deshidratarea. Aceasta se manifestă prin: sete, urinări rare, piele şi mucoase uscate, oboseală, cefalee, confuzie, creşterea frecvenţei cardiace, deprimarea fontanelei la sugari.
Alte complicaţii constau în anemie (dacă scaunele sunt cu sânge), dezechilibrul electrolitic, malnutriţia.
Diareea apare atunci când lichidele ingerate sau cele produse la nivelul tractului gastrointestinal nu se absorb corespunzător. În mod normal la nivelul intestinelor se absoarbe apa din alimente. Când bolul alimentar se deplasează prin intestin prea rapid (tranzit intestinal accelerat) nu se mai absoarbe apa şi apar scaunele moi, nelegate.
Diareea mai poate apărea atunci când există un exces de apă introdus din organism în intestin.
Afecţiunile care pot determina diaree sunt printre altele: infecţiile, inflamaţiile, afecţiunile maligne, traumatismele abdominale, obstrucţiile şi anumite medicamente cum ar fi antibioticele, purgativele şi laxativele.
Diareea poate apărea în multe afecţiuni gastrointestinale sau digestive. Cea mai frecventă cauză este gastroenterita virală (viroza digestivă). Alte cauze care determină frecvent diaree sunt boala inflamatorie intestinală (boala Crohn şi colita ulcerativă) şi sindromul de intestin iritabil.
Cauze gastro-intestinale:
• Apendicita;
• Infecţie bacteriană (cu Salmonella, Shigella, Escherichia Coli, Clostridium difficile, campylobacter), parazitară (Giardia lamblia, Entamoeba hystolytica, Cryptosporidium) sau micotică (candida) a tractului gastro-intestinal;
• Gastroenterita virală (viroza digestivă dată de rotavirus, virusul Norwalk, citomegalovirus, herpes simplex virus, virusuri hepatitice);
• Intervenţii chirurgicale la nivelul tractului digestiv;
• Diverticulita;
• Impactarea fecală;
• Intoleranţa la anumite alimente (de ex. lactoză, fructoză) sau alergii;
• Bolile inflamatorii intestinale (boala Crohn, colita ulcerativă);
• Obstrucţia intestinală;
• Sindromul de colon iritabil (diaree alternând cu constipaţie);
• Folosirea sau abuzul de laxative;
• Pancreatita sau boli ale vezicii biliare;
• Diareea călătorului – Mulţi oameni suferă de acest tip de diaree care apare atunci când se călătoreşte în ţările în curs de dezvoltare, este produsă de o infecţie bacteriană sau de un parazit şi se însoţeşte de greaţă şi vărsături.
• Sindroamele de malabsorbţie (boala celiacă, sprue tropical, sindromul de intestin scurt, limfangiectazia intestinală).
Alte cauze de diaree:
• Abuzul de alcool;
• Afecţiunile hepatice;
• Antibioticele;
• Bulimia;
• Diabetul;
• Hipertiroidismul;
• Boala Addison;
• Pelagra – deficitul de vitamină B3 (niacină);
• Efectele adverse ale medicamentelor (antiacidele pe bază de magneziu, unele antihipertensive, chimioterapice, chinina)
• Radioterapia;
• Slerodermia;
• Amiloidoza;
• SIDA;
• Cancerul de colon;
• Stresul sau anxietatea.
În anumite situaţii diareea poate însoţi afecţiuni foarte grave, cum ar fi:
• Deshidratarea;
• Intoxicaţia alimentară;
• Obstrucţia intestinală;
• Ulcerul perforat;
• Hemoragia digestivă superioară prin ruperea varicelor esofagiene;
• Traumatismele abdominale severe.
Diareea este însoţită de
• scaune cu sânge sau melenă (scaune negre care conţin sînge digerat);
• confuzie şi dezorientare;
• dificultăţi la repiraţie;
• ameţeli;
• sincopă (leşin), modificarea stării de conştienţă sau letargie;
• febră mare (mai mult de 39°C);
• tahicardie sau tahipnee;
• sângerare rectală;
• abdomen rigid, “de lemn”;
• hematemeză (vărsături cu sânge proapăt, roşu sau vărsături în “zaţ de cafea”, cu sânge parţial digerat de culoare neagră);
• dureri abdominale severe;
• slăbiciune;
• tegumente şi mucoase colorate în galben (în cazul icterului).
CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.