Dificultate a vorbirii

Descriere

Dificultatea vorbirii este un simptom caracterizat prin pronunţare proastă a cuvintelor, mormăit sau o schimbare a debitului în timpul vorbirii. Termenul medical este dizartria.

Dificultatea vorbirii poate apărea treptat cu timpul sau după un incident unic. Poate fi temporară sau permanentă, depinzând de cauza care o produce.

Vorbirea normală necesită funcţionarea normală a creierului, gurii, limbii şi a corzilor vocale (laringelui). Afectarea sau boala vreunuia dintre aceste organe poate determina dizartrie. Cele mai frecvente cauze ale acesteia includ intoxicarea cu alcool sau droguri, leziunile traumatice cerebrale, accidentele vasculare cerebrale şi bolile neuromusculare. Dintre acestea din urmă cele mai frecvente care afectează vorbirea sunt scleroza laterală amiotrofică (sau boala Lou Gehrig, o afecţiune neuromusculară severă care determină slăbiciune musculară), paralizia cerebrală, distrofia musculară şi boala Parkinson.

Simptome neurologice care pot acompania vorbirea dificilă:
• Tulburări de echilibru şi mers;
• Vedere dublă sau înceţoşată;
• Tulburări ale gândirii, memoriei, vorbitului, înţelegerii, scrisului sau cititului;
• Ameţeală sau vertij;
• Cefalee;
• Afectarea echilibrului şi a coordonării;
• Greaţă cu sau fără vărsături;
• Simptome ale sclerozei multiple cum ar fi amorţeală sau furnicături, tulburări de vedere, mers instabil, fatigabilitate şi depresie.

Simptome musculare:
• Dificultăţi la masticaţie (mestecat) sau deglutiţie (înghiţire);
• Salivaţie;
• Spasme  sau fasciculaţii (zvâcniri) musculare, convulsii;
• Slăbiciune musculară;

Cauze posibile

Cauze neuromusculare:
• Scleroză laterală amiotrofică (cunoscută şi sub numele de boala Lou Gehrig, afecţiune neuromusculară severă care produce slăbiciune neuromusculară);
• Paralizia Bell (afectarea nervilor care controlează musculatura facială);
• Paralizia cerebrală (defect congenital care produce leziune cerebrală ce poate duce la tulburări ale vorbirii sau coordonării musculare);
• Scleroza multiplă (boală care afectează creierul şi măduva spinării producând slăbiciune, tulburări de echilibru şi coordonare);
• Distrofia musculară (afecţiune moştenită care duce la pierderea progresivă a ţesutului muscular şi slăbiciune musculară);
• Miastenia gravis (afecţiune neuromusculară autoimună care produce slăbiciune musculară);
• Boala Parkinson (afecţiune cerebrală care afectează mişcarea şi coordonarea);
• Intervenţiile chirurgicale la nivelul feţei, capului sau a gâtului;

Alte cauze de dizartrie:
• Intoxicaţia cu alcool sau droguri;
• Demenţa;
• Proteze dentare inadecvate;
• Efectele adverse ale unor medicamente;
• Migrena.

Afecţiuni ce pot ameninţa viaţa:
• Tumori cerebrale;
• Accidente vasculare cerebrale;
• Accident ischemic tranzitoriu (apariţia temporară a unor simptome de accident vascular cerebral putând indica iminenţa unui atac cerebral);
• Traumatisme ale feţei, capului sau gâtului;
• Leziuni traumatice cerebrale.

Trebuie să mergi urgent la doctor dacă

Dizartria se însoţeşte de:
• Modificarea nivelului de conştienţă şi alertă, cum ar fi pierderea conştienţei (leşin) sau lipsa de răspuns;
• Schimbări ale stării mentale sau modificări bruşte de comportament cum ar fi confuzie, delir, letargie, halucinaţii sau iluzii;
• Tulburări ale memoriei, gândirii, vorbirii, înţelegerii, scrisului sau cititului;
• Somnolenţă;
• Pierderea coordonării musculare;
• Paralizie sau incapacitatea de a mişca o parte a corpului;
• Amorţeală sau slăbiciune musculară apărută pe o parte a corpului;
• Convulsii;
• Cefalee severă;
• Modificări bruşte ale vederii, pierderea vederii sau durere oculară;
• Vărsături.