Diplopie

[vedere dublă]

Descriere diplopie

Diplopia înseamnă atunci când o persoană vede obiectele duble în loc de o singură reprezentare clară a fiecărui obiect. Aceasta se întâmplă când două imagini diferite sunt transmise către partea creierului care prelucrează informaţia vizuală. Dacă această problemă se menţine pentru o perioadă mai lungă de timp creierul va compensa şi va supresa unul dintre semnale astfel încât să fie percepută o singură imagine. Ochiul suprimat va deveni ambliopic (“ochi leneş”) şi rezultatul va fi pierderea vederii.

Diplopia apare atunci când este afectată oricare parte a sistemului ocular incluzând corneea, muşchii oculari, cristalinul, nervul optic sau creierul.

Vederea dublă poate fi temporară sau permanentă şi poate fi datorată mai multor evenimente sau afecţiuni de gravitate diferită mergâng până la afecţiuni care pot ameninţa viaţa.

Vederea dublă poate apărea atunci când persoana priveşte cu un ochi sau atunci când sunt folosiţi amândoi ochii.

Dacă apare la un singur ochi atunci vederea dublă se menţine atunci când se acoperă ochiul sănătos. Diplopia monooculară apare de regulă când este o problemă a sistemului optic de ex. cicatricile corneene, astigmatismul, keratoconusul (cornee în formă de con), pterigionul (îngroşarea vascularizată a conjunctivei, în formă de triunghi, care invadează corneea), cataracta, luxaţia cristalinului şi anumite afecţiuni retiniene.

Diplopia binoculară se semnalează doar atunci când persoana priveşte cu ambii ochi şi dispare când unul dintre ochi este închis sau acoperit. O cauză importantă a vederii duble aparută la ambii ochi este strabismul când cei doi ochi nu pot focaliza la fel un obiect. Acest tip de diplopie apare la copiii care au această afecţiune congenital (din naştere). Poate de asemenea sa apară pe parcursul vieţii dacă anumite traumatisme sau boli ca miastenia gravis sau boala Grave care determină slăbiciunea muşchilor oculari şi strabism. Intoxicaţia cu alcool poate determina vedere dublă temporară.

Diabetul care nu este controlat corespunzător determină leziuni ale nervilor care se manifestă prin diplopie. De asemenea diplopia poate apărea în cazul accidentelor cerebrale vasculare, traumatismelor craniene sau altor afecţiuni cerebrale. Cauzele grave de diplopie includ tumorile cerebrale şi scleroza multiplă.

Simptomele care pot însoţi vederea dublă sunt: vedere înceţoşată, senzaţia de ochi uscaţi, strălucire sau halou în jurul obiectelor, sensibilitate crescută la lumină, vedere nocturnă deficitară, ochi inflamaţi, congestionaţi, roşii, cefalee, greaţă cu sau fără vărsături.

Cauze posibile pentru diplopie

Cauzele frecvente care determină diplopie sunt:
• Intoxicaţia alcoolică;
Cataracta (pierderea transparenţei cristalinului, lentila de la nivelul ochiului);
Afectarea corneei – infecţii (de ex. herpes zoster sau zona zoster) sau complicaţii apărute în urma procedurii LASIK;
Afectarea muşchilor oculari – miastenia gravis (boală autoimună care blochează stimularea muşchilor de către nervi), boala

•  Grave (afecţiune tiroidiană care slăbeşte musculatura ochilor);
Afecţiuni ale nervilor: nevrita optică (inflamaţie a nervului optic), scleroza multiplă (boală care afectează creierul şi măduva spinării determinând slăbiciune, dificultăţi de echilibru şi coordonare şi poate afecta şi nervii care deservesc ochii), sindromul Guillain-Barre (afectare a nervilor care determină slăbiciune progresivă), diabetul necontrolat;
Ochii uscaţi;
Strabismul;
• Tulburările de refracţie cum ar fi miopia (vedere slabă la distanţă mare), hipermetropia (afectarea vederii la apropiere, citit) sau astigmatismul (formă neregulată a corneei).

În anumite situaţii, vederea dublă poate fi un simptom al unei afecţiuni severe care poate ameninţa viaţa şi trebuie evaluată imediat. Aceste situaţii includ:
• Traumatisme cerebrale sau la nivelul capului;
• Tumori cerebrale;
• Traumatisme oculare;
• Anevrisme cerebrale;
• Creşterea presiunii intracraniene datorată tumorilor, hemoragiilor sau infecţiilor;
• Accidente vasculare cerebrale;
• Atacuri cerebrale tranzitorii (prezintă simptome asemănătoare accidentelor cerebrale vasculare, dar sunt temporare, însă pot fi un semn al unui accident iminent).

Trebuie să mergi urgent la doctor dacă

Diplopia se însoţeşte de alte simptome cum ar fi:
• Alterarea sau pierderea bruscă a vederii;
• Pierderea bruscă a coordonării musculare;
• Modificări ale conştienţei sau stării de alertă, de ex. sincopă (leşin);
• Confuzie, delir, letargie, halucinaţii şi iluzii;
• Cefalee severă;
• Slăbiciune brusc instalată sau amorţeală apărută pe o parte a corpului;
• Dureri oculare.

CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Damian Raluca Oana
Totul a început pe la vârsta de 13 ani când m-am hotărât să devin medic şi nu orice fel de medic, ci neurochirurg. Am avut întotdeauna susţinerea părinţilor mei şi a surorii mele şi astfel am reuşit să iau examenul la facultatea de Medicină Generală în Bucureşti. Tatăl meu mi-a spus ...
citește mai mult
Vezi Semne și simptome în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Boala arterială periferică la pacienții cu diabet. „Marea majoritate a oamenilor se gândesc la evenimentul cel mai neplăcut al acestei patologii: amputația”