Durere de cap (cefalee)

Ce înseamnă cefalee

Cefaleea reprezintă orice fel de disconfort sau durere situată la nivelul capului, feţei sau gâtului. În multe cazuri durerea de cap apare datorită faptului că nervii, muşchii sau vasele sangvine de la nivelul feţei, scalpului sau creierului sunt iritaţi, inflamaţi sau nu funcţionează normal.

Cefaleea variază mult în raport cu severitatea, localizarea şi durata durerii. Deoarece există foarte multe cauze de cefalee este foarte importantă diagnosticarea corectă a acesteia.

Cu toate că cele mai multe dureri de cap sunt inofensive şi durează doar câteva ore, cefaleea poate fi un simptom al unor afecţiuni de gravitate diferită: răceală, gripă sau stres până la meningită, accident vascular cerebral sau tumoră cerebrală.

Cauze posibile pentru durerea de cap (cefalee)

Există trei categorii importante:
• Cefaleea primară;
• Cefaleea secundară;
• Nevralgia craniană, durerea facială şi altele.

Cefaleea primară nu este un simptom al unei alte afecţiuni, ci ea în sine este problema medicală principală. Factorii care contribuie la declanşarea durerii, numiţi triggeri, includ tensiunea musculară, anumite alimente, medicamente, deshidratarea sau modificările hormonale.

Cefaleea primară include cefaleea de stres, migrena şi cefaleea repetitivă.

Durerile de stres reprezintă cel mai frecvent tip de cefalee. Stresul şi tensiunea musculară reprezintă factorii principali în cefaleea de stres. Acest tip de cefalee de obicei nu determină greaţă, vărsături sau fotofobie (sensibilitate la lumină).

Simptomele obişnuite ale cefaleei de stres sunt: debut lent al durerii, durerea este bilaterală, surdă,  uşoară-moderată, nu severă, poate afecta partea din spate a capului sau gâtul, de obicei nu durează mult, dar poate reapărea de-a lungul timpului.

Cauze posibile pentru durerea de stres:

• Alcoolul;
• Depresia sau anxietatea;
• Excesul sau renunţarea la cafeină;
• Fluctuaţiile hormonale, mai ales ale progesteronului şi estrogenului la femei;
• Încleştarea maxilară;
• Postura defectuoasă;
• Somnul insuficient;
• Stresul;
• Oboseala ochilor.

Raportat la alte dureri de cap cefaleea repetitivă este relativ rară. Afectează mai mult bărbaţii, mai ales pe cei tineri. Durerea este severă, apare în reprize, de obicei în somn şi fiecare atac în parte poate dura între una şi trei ore. Frecvenţa de apariţie variază de la unul la mai multe atacuri pe zi. Perioadele de cefalee sunt urmate de perioade de remisie care pot dura de la câteva luni la ani. Simptomele în acest tip de cefalee pot fi: durere apărută brusc, în general în jurul sau în spatele ochilor (retroorbital) pe o singură parte a capului, durerea atinge un vârf în 10-15 min, agitaţie, nelinişte, ochi roşii sau umezi, congestie nazală, transpiraţie la nivelul frunţii, ptoză palpebrală (căderea pleoapei) sau tumefacţie palpebrală (umflarea pleoapei).

Factorii ce determină apariţia cefaleei repetitive sunt:

• Alcoolul;
• Fumatul;
• Căldura;
• Altitudinea mare;
• Alimentele conservate care conţin cantităţi mari de nitriţi;
• Efortul fizic excesiv.

Migrena este o durere de cap severă care în mod normal afectează doar o zonă a capului, este acompaniată de alte simptome cum ar fi greaţă şi vărsături, vedere înceţoşată, sensibilitate la lumină (fotofobie) sau tulburări vizuale de ex: lumini intermitente, linii în zig-zag, pierderea temporară a vederii (aură care apare cu 10-30 minute înaintea atacului migrenos) şi poate dura de la câteva ore la zile. Afectează de trei ori mai mult femeile decât bărbaţii.

Factorii care declanşează migrena:

• Alcoolul;
• Fumul, luminile strălucitoare, zgomotele puternice;
• Antecedentele familiale de migrenă;
• Fluctuaţiile hormonale, mai ales ale progesteronului şi estrogenului la femei;
• Alimente care conţin anumite substanţe chimice sau conservanţi cum ar fi alimentele procesate, ciocolata, lactatele, vinul roşu, brânza maturată şi nucile;
• Traumatisme cerebrale anterioare;
• Stres;
• Efort fizic excesiv.

Cefaleea secundară

Cefaleea care apare ca urmare a unei alte afecţiuni se numeşte cefalee secundară. Cefaleea secundară poate fi determinată de afecţiuni ale gâtului, ochilor, creierului, maxilarelor sau dinţilor.

Cefaleea de rebound apare la oprirea bruscă a medicaţiei antialgice, atunci când aceste medicamente sunt folosite abuziv. Ea dispare la folosirea unei doze de medicament.

Cefaleea sinusală reprezintă durerea apărută la nivelul feţei şi al frunţii şi este determinată de inflamaţia sinusurilor datorită infecţiei. Durerea este mai intensă la trezire şi la aplecarea capului spre înainte.

Cefaleea la îngheţată apare la ingestia prea rapidă a alimentelor reci sau îngheţate. Aceasta determină o durere puternică la nivelul frunţii care dispare după câteva minute. Consumul de lichide calde poate ameliora rapid durerea. Acest tip de durere poate fi un semn al afecţiunilor dentare.

Cauzele cefaleei secundare pot fi:

• Anevrismele cerebrale;
• Tumorile cerebrale;
• Comoţiile cerebrale;
• Traumatismele craniene;
• Hemoragia intracerebrală;
• Meningita;
• Encefalita;
• Accidentul vascular cerebral sau atac ischemic tranzitoriu;
• Arterita temporală;
• Convulsiile;
• HIV/SIDA;
• Infecţiile sistemice, de ex. pneumonia sau gripa
• Hipertensiunea arterială;
• Deshidratarea;
• Hipotirodismul;
• Dializa renală;
• Hipoglicemia;
• Sindromul premenstrual;
• Febra;
• Afecţiunile psihiatrice.

Nevralgia craniană descrie un grup de dureri de cap ce apar datorită inflamării nervilor de la nivelul capului şi gâtului (ex. nevralgia de trigemen).

Trebuie să mergi urgent la doctor dacă

Cefaleea se asociază cu:
• Rigiditatea gâtului;
• Febră mare (mai mult de 39°C);
• Convulsii;
• Confuzie;
• Pierderea cunoştinţei (leşin);
• Ameţeală, slăbiciune sau paralizie apărută pe o parte a corpului;
• Dificultăţi de vorbire, vedere sau mers;
• Durere la nivelul ochilor sau urechilor;
• Dificultăţi de concentrare;
• Tulburări de vedere;
• Vărsături.

Durerea de cap persistentă la o persoană care nu a mai experimentat înainte aşa ceva, ca şi durerile recurente la copii sunt motive de îngrijorare.