Durerea în piept include orice fel de durere sau disconfort care apare în zona dintre partea superioară a abdomenului şi partea inferioară a gâtului. Poate apărea la orice vârstă şi în orice populaţie, şi poate fi descrisă ca şi constricţie toracică, presiune toracică, senzaţie de arsură sau de plenitudine. Durerea toracică poate fi ascuţită, surdă, ca o senzaţie de strivire, pulsaţie, ruptură sau crampe.
Deoarece durerea toracică este un semnal de alarmă al unei afecţiuni cardiace grave precum atacul de cord (infarctul miocardic sau boala arterelor coronare) oamenii devin anxioşi şi reticenţi atunci când apare durerea în piept. Totuşi, nu întotdeauna durerea toracică are cauză cardiacă. Sunt multe cauze non-cardiace de durere în piept.
Simptomele atacului de cord sau ale altor afecţini cardiace includ presiunea sau senzaţia de plenitudine toracică şi durere acută în piept. Durerea poate iradia la nivelul maxilarului, gâtului, braţului sau spatelui. Alte simptome includ scurtarea respiraţiei, greaţă, vărsături, transpiraţii si altele. Totusi durerea în piept apărută în timpul respiraţiei poate fi un simptom al altor afecţiuni.
Cele mai frecvente cauze de durere toracică în timpul respiraţiei sunt:
• Pleurezia. Se referă la inflamaţia membranei care îmbracă cavitatea toracică. Se numeşte şi pleurită. Cea mai frecventă cauză de pleurezie este infecţia virală, dar poate fi dată şi de o leziune a coastelor, formarea unui cheag de sânge la nivelul plămânilor, cancerul pulmonar, mezoteliomul sau afecţiuni autoimune precum artrita reumatoidă sau lupusul. Simptomul principal al pleureziei este durerea toracică acută apărută în timpul respiraţiei sau tusei. O persoană cu pleurezie va prezenta durere toracică în cazul unei respiraţii profunde. Alte simptome includ scurtarea respiraţiei, febră, frisoane şi tuse seacă. Deşi unele persoane pot simţi o durere acuţită, ca un junghi în regiunea toracică, pleurezia poate produce chiar şi o durere surdă însoţită de o senzaţie de arsură.
• Pneumonia este o afecţiune respiratorie datorată infecţiei plămânilor. Poate fi dată de bacterii, virusuri sau fungi. Când aceşti agenţi patogeni ajung la nivelul plămânilor şi se mutiplică apare infecţia. Sistemul imun răspunde prin trimitere la nivelul alveolelor pulmonare din plămâni a unor celule imunologice. Respiraţia greoaie, tusea şi durerea toracică apărută la respiraţie profundă pot fi date de acumularea de fluide şi puroi în plămâni. Alte simptome ale pneumoniei includ febră mare, frisoane, tuse productivă, scurtarea respiraţiei, transpiraţii şi dureri musculare. Pneumonia este o afecţiune gravă, de aceea necesită consult medical. Dacă este de cauză bacteriană va fi necesar tratament antibiotic.
• Pneumotoraxul (plămân colabat). Plămânii sunt acoperiţi de pleură care este o membrană formată din două straturi (foiţe).
Spaţiul dintre cele două foiţe, internă şi externă, conţine un lichid. Când în acest spaţiu se acumulează aer, creşte presiunea asupra plămânilor. În această situaţie plămânii sunt incapabili să se destindă în timpul inspirului. Presiunea exercitată de aer poate determina colabarea plămânilor. O lovitură puternică la nivelul toracelui, puncţiile sau infecţiile pulmonare pot duce la apariţia pneumotoraxului. Colabarea plamânilor poate duce chiar la acumularea de lichid în plămâni ceea ce va determina scăderea nivelului de oxigen din sânge. Aceasta ar putea provoca apariţia unor simptome ca: senzaţie de presiune la nivelul toracelui, oboseală, scurtarea respiraţiei sau durere toracică asociată respiraţiei. Cazurile uşoare de pneumotorax se pot rezolva de la sine, dar cazurile grave necesită îngrijiri medicale imediate.
• Embolismul pulmonar reprezintă obstrucţia (înfundarea) uneia sau mai multor artere care furnizează sânge către plămâni.
Acest lucru apare ca urmare a prezenţei unui cheag de sânge în arteră. Simptomele includ durere toracică brusc instalată asociată cu inspirul, scurtarea respiraţiei, hemoptizie (tuse cu sânge), cianoză (colorarea albastru-violet a tegumentelor), transpiraţii. Embolismul pulmonar poate pune viaţa în pericol dacă nu este tratat rapid cu anticoagulante.
• Costocondrita se referă la inflamaţia cartilajelor costale la nivelul joncţiunii dintre coaste şi stern şi determină o durere a peretelui toracic. Traumatismele cutiei toracice (de exemplu în cazul accidentelor rutiere), loviturile puternice în piept sau leziuni minore repetate în această zonă sunt cauze frecvente de inflamaţie. Ea mai poate fi dată şi de infecţiile respiratorii. Simptomul principal în acest caz este durerea toracică surdă, chinuitoare în timpul respiraţiei sau tusei. Muşchii intercostali ajută cutia toracică să se expansioneze în timpul inspiraţiei şi să se rmicşăreze în timpul expiraţiei, de aceea inflamaţia cartilajelor costale determină adesea durere la respiraţie. Intensitatea durerii va creşte în timpul unei inspiraţii profunde, tusei sau strănutului.
Tratamentul presupune antiinflamatoare şi relaxante musculare.
• Pericardita se referă la inflamaţia pericardului, o membrană subţire care acoperă inima. Traumatismele regiunii toracice sau bolile inflamatorii sistemice precum artrita reumatoidă sau lupusul pot determina pericardită. Simptome ce pot apărea sunt: subfebrilitate sau febră, stare generală alterată, durere ascuţită pe partea stângă sau în centrul toracelui, care se intensifică în timpul inspiraţiei şi la modificare apoziţiei, scurtarea respiraţiei şi tuse. Tratamentul se face cu antiinflamatoare, antialgice şi corticosteroizi.
• Leziunile costale reprezintă alta cauză de durere toracică. Contuziile toracice, leziunile costale din accidentele rutiere sau căderea de la înălţime pot produce fracturi costale. Asemenea leziuni au probabilitate mare de a produce durere în timpul respiraţiei. În cazuri grave poate fi necesară intervenţia chirugicală, în timp ce antialgicele, antiinflamatoarele şi cortosteroizii pot fi folosiţi pentru tratarea contuziilor.
Durerea toracică asociată respiraţiei este însoţită de :
• respiraţie greoaie;
• tuse productivă;
• febră mare;
• frisoane;
• scurtarea respiraţiei;
• transpiraţii;
• dureri musculare;
• hemoptizie (tuse cu sânge);
• cianoză.
CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.