Durerea abdominală cronică

Descriere

Durerea abdominală cronică reprezintă acea durere care persistă mai mult de 3 luni fie continuu, fie intermitent. Durerea intermitentă poate fi numită durere abdominală recurentă.  Durerea abdominală cronică poate apărea oricând după vârsta de 5 ani.

Până la 10% dintre copii se prezintă pentru dureri abdominale recurente. Circa 2% dintre adulţi, mai  ales femei, prezintă dureri abdominale cronice (un procent mult mai mare de adulţi prezintă alte simptome gastrointestinale cronice, inclusiv dispepsia neulceroasă şi diferite tulburări intestinale).

Aproape toţi pacienţii cu dureri abdominale cronice au prezentat evaluări medicale anterioare, fără stabilirea unui diagnostic pe baza istoricului bolii, examinării fizice şi investigaţiilor obişnuite.

Durerea abdominală cronică se clasifică în funcţie de cauză în durere organică şi durere funcţională. Durerile organice sunt acelea în care se evidenţiază clar o cauză anatomică, funcţională sau metabolică.

Sindromul durerii abdominale funcţionale reprezintă durerea care persistă mai mult de 6 luni fără să existe dovezi de afecţiune fiziologică (funcţională), fără legătură cu procesele fiziologice (mese, defecaţie, menstruaţii) şi care interferă cu activităţile zilnice.

Acest sindrom este puţin înţeles, dar se pare că implică o tulburare a sistemului nervos în care impulsurile nervoase nociceptive (date de stimuli nocivi pentru organism) sunt amplificate şi apar senzaţiile dureroase. Factorii cognitivi şi psihologici (depresia, stresul, nivelul de cultură) pot determina amplificarea semnalelor dureroase ceea ce duce la percepţia durerii în cazul unor stimuli dureroşi de intensitate mică şi la persistenţa durerii mai mult timp după ce stimulul nu mai acţionează.

În plus, menopauza poate amplifica simptomele gastrointestinale în câteva afecţiuni inclusiv sindromul intestinului iritabil, bolile inflamatorii intestinale, endometrioza şi dispepsia neulceroasă.

În cazul durerii abdominale cronice probabilitatea de a găsi o cauză organică este mai mică decât în cazul durerii acute. Durerea abdominală acută adesea indică o modificare fiziologică bruscă cum ar fi obstrucţia sau perforaţia unui organ cavitar, infecţia, inflamaţia sau ischemia brusc instalată.

Cauze posibile

Boli ale sistemului genito-urinar:
• Anomalii congenitale;
• Endometrioza;
• Chisturi ovariene;
• Cancerul ovarian;
• Calculi renali;
• Boala inflamatorie pelvină.

Boli gastrointestinale:
• Constipaţia;
• Gastrita, ulcerul sau arsurile;
• Apendicita cronică;
• Colecistita cronică;
• Hepatita cronică;
• Pancreatita cronică;
• Pseudochisturile pancreatice;
• Cancerul de colon;
• Boala Crohn;
• Cancerul gastric;
• Enterocolita granulomatoasă;
• Hernia hiatală cu reflux gastroesofagian;
• Tuberculoza intestinală;
• Intoleranţa la lactoză;
• Alergia la proteinele din lapte;
• Cancerul pancreatic;
• Paraziţii intestinali (mai ales giardioza);
• Ulcerul peptic;
• Aderenţele postoperatorii;
• Colita ulcerativă;

Boli sistemice:
• Epilepsia abdominală;
• Edemul angioneurotic ereditar;
• Febra mediteraneană familială;
• Alergiile alimentare;
• Pupura Henoch-Schönlein;
• Intoxicaţia cu plumb;
• Echivalenţi migrenoşi (la copii, durerile abdominale recurente, vărsăturile, vertijul apărute în crize constituie echivalenţi migrenoşi);
• Porfiria;
• Anemia cu celule în seceră;

Trebuie să mergi urgent la doctor dacă

Apar simptome precum:
• Febră;
• Anorexie, scădere în greutate;
• Durere care trezeşte persoana din somn;
• Hematurie (prezenţa sângelui în urină) sau sângerări în scaun;
• Icter;
• Edeme;
• Mase abdominale sau mărirea organelor abdominale.