Echimoza este termenul medical folosit pentru vânătaie. Ea se mai numeşte şi contuzie şi apare ca urmare a lezării ţesuturilor moi cu ruperea capilarelor şi scurgerea sângelui (şi a celulelor roşii sangvine numite hematii) sub piele. La nivelul pielii se vede ca o modificare a culorii în roşu-violet care nu se albeşte la presiune. Vânătăile se însoţesc de edem şi durere datorită răspunsului inflamator al organismului ca urmare a loviturii.
Gravitatea loviturii care poate produce o vânătaie variază cu vârsta. Vânătăile apar cu mai multă uşurinţă la bătrâni. În timp ce la copii este nevoie de o lovitură destul de puternică pentru a apărea o vânătaie, la vârstnici sunt de ajuns lovituri minore sau zgârieturi pentru a produce o vânătaie extinsă. Vasele sangvine devin mai fragile odată cu înaintarea în vârstă şi astfel echimozele apar mult mai uşor la persoanele în vârstă.
Gravitatea echimozei este de asemenea influenţată şi de medicamente care interferă cu coagularea sângelui şi astfel determină o sângerare mai puternică la nivelul ţesuturilor pielii. Aceste medicamente includ multe dintre cele folosite pentru a trata artrita care sunt antiinflamatoare nesteroidiene (de exemplu, ibuprofen, naproxen sau aspirină). Warfarina este de multe ori prescrisă pentru a preveni coagularea sângelui la pacienţii care au cheaguri de sînge la nivelul membrelor inferioare sau al inimii. Ea poate produce echimoze severe, mai ales atunci când nivelul de medicament în sânge este foarte mare. Corticosteroizii, cum ar fi prednisonul, favorizează echimozele prin creşterea fragilităţii vaselor mici din piele.
Pacienţii cu tulburări de coagulare moştenite (cum ar fi hemofilia) sau dobândite (cum sunt afecţiunile hepatice ca ciroza) pot dezvolta echimoze extinse, inexplicabile sau chiar hemoragii care să ameninţe viaţa.
Vânătăile pot fi asociate cu sensibilitatea zonei. Vânătăile îşi modifică aspectul cu trecerea timpului şi este posibil să spui cât de vechi sunt doar uitându-te la ele. Când apare vânătaia este roşie, reflectând culoarea sângelui din piele. După o zi sau două fierul din sânge va suferi modificări şi culoarea se va schimba din roşu în albastru-violet. În ziua a şasea culoarea se schimbă în verde şi cam în ziua a opta sau a noua vânătaia va fi galben-maronie. De obicei vânătaia se vindecă în două-trei săptămâni după care pielea va reveni la normal.
Simptome ce pot însoţi vânătaia:
• Sângerări ale gingiilor;
• Simptome asemănătoare gripei (oboseală, febră, dureri în gât, cefalee, tuse, dureri generalizate);
• Menstruaţie abundentă;
• Dureri articulare;
• Edem local sau inflamaţie;
• Epistaxis;
• Zonă dureroasă sau sensibilă;
• Vindecare necorespunzătoare a rănilor.
Uneori, în loc să se vindece, zona echimozei devine dură, fermă şi începe să se mărească. Ea poate fi în continuare dureroasă.
Sunt două cauze majore ale acestei probleme: dacă există o colecţiei mare de sânge care se formează sub piele sau la nivelul unui muşchi, în loc să încerce să cureţe zona respectivă, organismul va face un perete în jurul acumulării de sânge şi se va forma un hematom. Acesta poate necesita drenarea de către medic. A doua cauză, care este şi mai puţin frecventă apare când organismul depozitează calciu în jurul zonei lezate. Astfel zona devine dură şi fermă, acest proces purtând numele de osificare sau miozită osifiantă.
Vânătăile apărute ca urmare a leziunilor:
• Contuzie (datorită unei lovituri puternice);
• Abuzul domestic sau al copiilor;
• Căderile;
• Accidentele rutiere;
• Traumatismele sportive.
Vânătăi apărute datorită vârstei, sexului şi stilului de viaţă:
• Îmbătrânirea pielii;
• Abuzul de alcool (scade coagularea sângelui);
• Sexul feminin (femeile fac echimoze mai frecvent decât bărbaţii);
Diferitele tipuri de leziuni ale vaselor de sânge din piele sunt descrise sub denumiri diferite care uneori au legătură şi cu cauza care le produce. Purpura apare ca urmare a scurgerii spontane de sânge din capilare. Este un fel de vânătaie care produce pete roşii plate la nivelul pielii sau al mucoaselor. Purpura care apare ca mici puncte se muneşte peteşie. Peteşiile sunt acumulări de sânge sub piele cu dimensiuni de 1-3 mm. Ele apar ca puncte roşii, mici şi multe în orice parte a corpului (mai frecvent pe membrele inferioare). De obicei acestea nu apar în urma unui traumatism, sunt multiple şi sugerează o afecţiune gravă. Câteva dintre cauzele care determină echimoze inexplicabile sau purpură sunt:
• endocardita (infecţie a valvelor inimii);
• anemia aplastică;
• boala Cushing;
• trombopatii (funcţionarea anormală a trombocitelor, celulele din sânge implicate în formarea cheagurilor);
• trombocitopenii (scăderea numărului de trombocite);
• boli autoimune (lupusul eritematos sistemic sau artrita reumatoidă);
• anumite infecţii (meningita, mononucleoza infecţioasă, pojarul sau rujeola);
• anumite medicamente (aspirina, antiinflamatoarele nesteroidiene, antibiotice, antihistaminice, anticoagulantele şi antiplachetarele);
• muşcăturile de insecte;
• leucemia;
• hemofilia (tulburare de coagulare ereditară);
• insuficienţa anumitor organe;
• deficitul de vitamină C (scorbutul);
• boala von Willenbrand.
• vasculita (inflamaţia vaselor sangvine).
Medicamentele care pot duce la apariţia vânătăilor sunt:
• Anticoagulantele (warfarina şi heparina);
• Antidepresivele incluzând inhibitorii receptorilor de serotonină şi antidepresivele triciclice;
• Aspirina;
• Uleiul de peşte;
• Ginkgo biloba;
• Interferonul;
• Antiinflamatoarele nesteroidiene, de exemplu ibuprofenul;
• Penicilina;
• Plavixul (medicament antiplachetar);
• Radio sau chimioterapia;
• Tratamentul de substituţie a testosteronului.
Vânătaia din jurul ombilicului poate indica o hemoragie abdominală.
Vânătaia retroauriculară (semnul Battle) poate indica o fractură craniană.
Vânătăile care sunt ridicate, ferme, multiple şi apar fără existenţa unei leziuni pot fi un semn al unei boli autoimune (boli în care organismul atacă vasele sangvine).
Pe lângă echimoză mai apar şi alte simptome cum ar fi:
• Modificări ale stării de conştienţă sau alertă, cum sunt leşinul sau lipsa de răspuns;
• Deformarea şi pierderea funcţiilor în zona echimozei;
• Ameţeală sau confuzie;
• Durere severă, edem sau senzaţie de presiune la nivelul echimozei;
• Febră mare (peste 38,3°C);
• Greaţă sau vărsături;
• Dificultăţi respiratorii, scurtarea respiraţiei, respiraţie greoaie, wheezing (respiraţie şuierătoare), apnee (lipsa respiraţiei) sau sufocare;
• Convulsii;
• Rigiditatea gâtului;
• Hematemeză (vărsături cu sânge), scaune cu sânge sau sângerare rectală;
• Icter (îngălbenirea ochilor şi a pielii);
• Echimozele care apar cu uşurinţă sau frecvent, mai ales dacă sunt acosiate şi cu epistaxis (sângerare nazală);
• Apar peteşii.
CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.