Epistaxis

Descriere

Epistaxisul reprezintă termenul medical care semnifică o sângerare pe nas. Aceasta apare atunci când mucoasa care căptuşeşte cavitatea nazală se rupe şi eliberează o cantitate de sânge. Această mucoasă conţine mici vase sangvine numite arteriole care se pot rupe uşor. Epistaxisul este foarte frecvent; copii cu vârstă cuprinsă între 2 şi 10 ani şi adulţii între 50 şi 80 de ani sunt cei mai frecvent afectaţi.

Cele mai multe sângerări nazale apar la nivelul porţiunii anterioare a nasului. Sângerarea se exteriorizează la nivelul nasului. Ea apare în general la nivelul septului nazal care separă cele două nări. Vasele sangvine de la nivelul septului pot fi rupte prin zgâriere cu unghia sau în urma unui traumatism în această zonă. Aerul uscat poate face ca mucoasa septului să se usuce şi să crape, fapt care poate duce de asemenea la sângerare în partea anterioară a nasului.

Epistaxisul anterior poate fi oprit prin poziţie şezândă pentru ca, capul să fie situat mai sus decât inima. Persoana trebuie să respire pe gură şi nu pe nas şi să se încline uşor înainte pentru a nu înghiţi sângele. Cu ajutorul degetului mare şi a celui arătăror se strânge uşor partea moale a nasului timp de 15 minute.

Sângerările apărute în partea posterioară (spatele) a nasului sunt mai puţin frecvente. Sângerările posterioare apar mai sus şi mai profund în nas, iar sângele se scurge în faringe (gât). Epistaxisul posterior poate apărea şi datorită unei lovituri la nivelul nasului sau al feţei. Oprirea acestuia poate necesita asistenţă medicală.

Epistaxisurile frecvente pot fi un simptom al unei tulburări de coagulare care există de la naştere şi trebuie discutată cu un medic.

Simptomele care apar în cazul epistaxisului sunt uşor de recunoscut: sângerare exteriorizată la nivelul nasului sau care coboară din porţiunea posterioară a nasului către gât (faringe).

Factorii care cresc riscul de apariţie a epistaxisului includ:
• Alergiile;
• Antecedentele familiale de tulburări sangvine, de exemplu teleangiectazia hemoragică;
• Tumorile;
• Folosirea anumitor medicamente cum ar fi antiinflamatoarele, antiplachetarele, anticoagulantele sau aspirina.

Cauze posibile

Cauze frecvente de epistaxis care pot determina sângerare în orice moment:
• Alergiile;
• Schimbările de altitudine;
• Substanţele chimice iritante;
• Aerul rece sau uscat;
• Medicamentele cum ar fi antiinflamatoarele, anticoagulantele şi antiplachetarele (medicamentele care subţiază sângele) sau aspirina;
• Introducerea degetelor în nas;
• Suflarea puternică a nasului;
• Strănutul puternic;

Cauze grave care pot duce la epistaxis sunt:
• Corpii străini în nas;
• Fractura nazală;
• Infecţiile respiratorii;
• Intervenţiile chirurgicale la nivelul nasului sau al feţei;
• Traumatismele nazale;
• Tumorile;

Cauze genetice de sângerare nazală:
• Hemofilia (boală ereditară rară în care este afectată coagularea sângelui);
• Teleangiectazia hemoragică (boală ereditară caracterizată de fragilitatea vaselor sangvine);
• Trombocitopenia (număr mic de trombocite, celule sangvine care participă la formarea cheagurilor pentru a opri sângerările);
• Boala von Willenbrand (boală ereditară în care este afectată coagularea).

Trebuie să mergi urgent la doctor dacă

• Sângerarea apare după un traumatism cranian;
• Sângerarea durează mai mult de 30 minute;
• Sângerarea este însoţită de deformare a nasului şi apare după o lovitură la nivelul nasului;
• Apar vărsături cu sânge;
• Apar dificultăţi la respiraţie;
• Apare hemoptizie (tuse cu sânge);
• Apare confuzie sau pierderea cunoştinţei chiar şi pentru scurt timp;