Ficat mărit

Descriere

Ficatul mărit, care se mai numeşte şi hepatomegalie, reprezintă o creştere în dimensiuni a ficatului, indiferent de cauză. În unele cazuri, atât ficatul cît şi splina se măresc simultan numindu-se hepatosplenomegalie. Ficatul este unul dintre organele tractului digestiv care  contribuie la procesele de digestie şi realizează şi multe alte funcţii esenţiale. Aceste funcţii includ producţia bilei care ajută la digestia anumitor alimente; participă la formarea unor substanţe importante, cum ar fi hormonii; eliminarea toxinelor din sânge, inclusiv a medicamentelor, alcoolului şi drogurilor; controlul depozitelor de grăsimi şi a producţiei şi eliberării colesterolului.

Ficatul mărit fără alte simptome nu este observat. O persoană nu poate simţi în mod normal că are ficatul mărit. În schimb, este uneori descoperit de medic în cursul unui examen clinic. În mod normal, marginea ficatului iese la suprafaţă chiar la marginea inferioară a coastelor (cutiei toracice); este subţire şi fermă şi nu poate fi simţită decât la unele persoane în timpul unui inspir profund. Chiar dacă persoana realizează un inspir profund, un ficat mărit poate fi palpat sau nu de către medic.

Creşterea ficatului apare de obicei ca urmare a unor afecţiuni hepatice legate de consumul excesiv de alcool, insuficienţa cardiacă congestivă, boala depozitelor de glicogen, hepatita virală, cancer hepatic şi statoza hepatică (ficat gras).

Mai poate fi produsă de o mare varietate de alte boli, cum ar fi mononucleoza infecţioasă sau metastazele de la un cancer situat în altă parte a corpului.

Simptome digestive care pot apărea alături de hepatomegalie:
• Tumefacţie, distensie sau balonare abdominală;
• Sângerări ale gingiilor;
• Scaun cu sânge (poate fi roşu, negru);
• Diaree;
• Pierderea apetitului;
• Greaţă cu sau fără vărsături;
• Scaune decolorate sau de culoarea lutului;

Alte simptome:
• Urină hipocromă (decolorată);
• Fatigabilitate;
• Febră sau frisoane;
• Cefalee;
• Prurit tegumentar (mâncărime);
• Dureri articulare;
• Căderea părului de pe corp;
• Letargie sau stare generală alterată, proastă;
• Menstruaţii neregulate;
• Eritem palmar (roşeaţă);
• Angioame păianjen (stelate) (leziuni roşii ale pielii care sunt formate din vase sangvine mici care se extind sub forma unei pânze de păianjen);
• Icter (colorarea în galben a pielii şi a albului ochilor);

Cauze posibile

Cauze gastrointestinale:
• Abuzul de alcool;
• Boala depozitelor de glicogen (boala ereditară care duce la creşterea ficatului);
• Hemocromatoza (depunerea fierului în exces la nivelul ţesuturilor, mai laes în ficat);
• Colangita sclerozantă (inflamaţia şi distrugerea canalelor biliare);
• Steatoza (ficat gras);
• Hepatita virală;

Alte cauze:
• Amiloidoza (boală rară caracterizată prin formarea de depozite de proteine în organe şi ţesuturi care pot determina complicaţii serioase);
• Boli autoimune (în care sistemul imun atacă şesuturile sănătoase ale organismului);
• Insuficienţa cardiacă congestivă (scăderea capacităţii inimii de a pompa sânge);
• Mononucleoza (infecţie virală);
• Obezitatea.

Afecţiuni grave care pot determina hepatomegalie:
• Reacţiile adverse ale unor medicamente, de exemplu paracetamol;
• Infecţii ale sângelui;
• Carcinomul hepatocelular (cancer hepatic);
• Leziuni la nivelul ficatului sau ale canalelor biliare;
• Leucemia;
• Metastazele hepatice (extinderea unui cancer din altă zonă a corpului la ficat);
• Limfoame (cancere ale sistemului linfatic);
• Sindromul Reye (boală rară, gravă care apare în urma unei infecţii virale);

Trebuie să mergi urgent la doctor dacă

Dacă există simptome care au legătură cu bolile hepatice sau complicaţiile lor, de exemplu:
• Tumefacţie, distensie sau balonare abdominală;
• Dureri abdominale;
• Agitaţie;
• Modificări ale stării mentale sau ale comportamentului, cum ar fi confuzie, delir, letargie, halucinaţii, iluzii;
• Tulburări de mers;
• Tahicardie (creşterea frecvenţei cardiace);

• Halucinaţii;
• Fatigabilitate excesivă;
• Leşin;
• Febră (mai ales dacă este însoţită de tumefacţie abdominală);
• Hematemeză (vărsături cu sânge sau în “zaţ de cafea”);
• Trebuie consultat medicul dacă există unul dintre următoarele:
• Icter (coloraţia galbenă a pielii sau mucoaselor, de exemplu albul ochilor);
• Dureri abdominale;
• Greaţă, vărsături sau diaree;
• Slăbiciune permanentă sau ameţeală;
• Tulburări de gândire sau înţelegere;
• Subfebrilitate;
• Simptomele persistă sau reapar, deşi boala hepatică este sub tratament;