Formaţiune axilară

Descriere

Formaţiunea axilară se referă la tumefacţia (umflarea) sau mărirea unuia dintre ganglionii limfatici axilari localizaţi în zona subraţului. Ganglionii limfatici sunt nişte mici grupuri (aglomerări) de celule imune care reprezintă o importantă parte a sistemului limfatic al organismului, parte a sistemului imun. Organismul se bazează pe sistemul limfatic pentru a lupta cu germenii, infecţiile şi substanţe anormale, cum sunt şi celulele canceroase.

Există mai mult de 600 de ganglioni limfatici în tot organismul, dar cel mai frecvent se măresc (umflă) cei situaţi laterocervical (gât), submandibular (sub bărbie), axilari (subraţ) şi inghinali. Un ganglion mărit situat în zona axilară poate fi datorat unei infecţii, boli maligne sau autoimune.

Ganglionii limfatici tumefiaţi se mai numesc limfadenită, adenopatie sau noduli umflaţi. Ei pot apărea la orice vârstă, în orice grup populaţional, dar în general cel mai des apar la copii.

O adenopatie axilară datorată infecţiei virale se vindecă de obicei de la sine. Totusi, unele infecţii produse de bacterii sau alţi agenţi patogeni necesită consult medical. De asemenea, acesta poate fi un semn al cancerului de sân.

Simptome care pot însoţi tumefacţia ganglionară:
• Simptome asemănătoare răcelii sau gripei (rinoree, oboseală, febră, dureri în gât, cefalee, tuse, dureri generalizate);
• Dureri articulare;
• Erupţie cutanată;
• Umflarea altor ganglioni limfatici;
• Edem al mâinilor;
• Echimoze (vânătăi) inexplicabile sau alte simptome ale unor sângerări;
• Scăderea inexplicabilă a apetitului;
• Vărsături.

Cauze posibile

O adenopatie axilară dată de o infecţia bacteriană poate duce la complicaţii grave ce pot pune viaţa în pericol dacă nu este tratată prompt cu antibiotic. Cauzele infecţioase includ:
• Abcesele (colecţie purulentă într-un ţesut);
• Infecţii bacteriene precum cea streptococică sau stafilococică;
• Boala ghearelor de pisică (infecţie bacterienă apărută după o zgârietură sau muşcătură de pisică purtătoare a bacteriei);
• Varicela (vărsat de vânt);
• Foliculita (infecţia sau inflamaţia foliculilor piloşi);
• Infecţii fungice;
• HIV/SIDA;
• Limfadenita (infecţia bacteriană a ganglionilot limfatici);
• Mastita (infecţie a ţesutului mamar);
• Mononucleoza infecţioasă (infecţie virală);
• Zona zoster (infecţie cu virusul varicelo-zosterian);
• Vaccinările pentru diferite boli virale, inclusiv  rubeolă, rujeolă oreion;

Trebuie să mergi urgent la doctor dacă

• Formaţiunea este prezentă de mai mult de  două săptămâni, se măreşte sau apare eritem (roşeaţă), sensibilitate, este dură, caldă sau are formă neregulată.
• Modificări ale stării de conştienţă sau alertă, confuzie;
• Dificultăţi la respiraţie, wheezing (respiraţie şuierătoare), scurtarea respiraţiei;
• Febră mare (peste 38,30C);
• Convulsii;