Frisoane

[friguri]

Ce sunt frisoanele

Un frison reprezintă senzaţia de frig excesiv chiar dacă persoana poartă haine groase sau este învelită în pături. Când apare frisonul, persoana afectată poate să tremure şi să fie palidă.

Frisoanele sunt adesea legate de febră, creşterea temperaturii peste valoarea normală (adică peste 370C). Febra este un semn de infecţie sau inflamaţie în organism. Se consideră febră temperatura orală mai mare de 37,50C la copii sau temperatura axilară mai mare de 37,2-37,5 la adulţi.

Febra reprezintă o parte a răspunsului organismului la infecţii prin creşterea temperaturii corpului. Frisoanele sunt produse de contracţii şi relaxări rapide ale muşchilor, procese menite să crească temperatura corpului. Febra ajută la distrugerea agenţilor patogeni care au produs infecţia sau previne răspândirea acestora, deoarece cei mai mulţi dintre ei supravieţuiesc doar la o temperatură normală a corpului.

Frisoanele şi febra pot fi produse de afecţiuni relativ uşoare, cum ar fi răceala sau de unele severe, ca de exemplu gripa, malaria sau meningita. Frisoanele şi febra sunt mai frecvente la copii decât la adulţi deoarece chiar o boală uşoară produce febră la copii.

De asemenea, copiii fac febră mai mare decât adulţii.

Expunerea la temperaturi scăzute şi o scădere a temperaturii corpului (hipotermie, temperatura corpului mai mică de 350C) poate provoca de asemenea frison deoarece muşchii se contractă şi se relaxează pentru a încălzi corpul. Bolile autoimune şi cele inflamatorii, ca şi unele tipuri de cancer pot determina şi ele febră şi frison.

Simptome care pot apărea alături de frison:

• Dureri generalizate;
• Tuse;
• Diaree;
• Otalgie (durere la nivelul urechii);
• Febră;
• Stare generală alterată;
• Piele caldă, uscată sau transpiraţii;
• Letargie;
• Greaţă;
• Erupţie cutanată;
• Transpiraţii;
• Vărsături.

Cauze posibile pentru apariția frisoanelor

Cauze infecţioase frecvente care pot determina frisoane:

• Apendicita;
• Gastroenterita bacteriană (intoxicaţie alimentară) sau virală (viroza digestivă);
• Bronşita;
• Răceala;
• Diverticulita (inflamaţia unui diverticul care este un “buzunar” anormal al colonului);
• Infecţii auriculare;
• Mononucleaoza infecţioasă;
• Gripa;
• Meningita (infecţia sau inflamaţia foiţei care acoperă creierul şi măduva spinării);
• Pneumonia;
• Faringita streptococică;
• Infecţiile tractului urinar, mai ales pielonefrita (infecţie la nivelul rinichilor).

Alte cauze infecţioase pentru frisoane:

• Abcesul (colecţie purulentă la nivelul pielii, creierului, ficatului, rinichiului sau a altui organ);
• SIDA;
• Celulita (infecţie bacteriană a pielii);
• Infecţie toracică;
• Endocardita (inflamaţia şi posibila infecţie a mucoasei inimii);
• Infecţia rinichilor;
• Malaria;
• Boala inflamatorie pelvină;
• Septicemia (infecţia bacteriană a sângelui care poate ameninţa viaţa);
• Artrita septică sau infecţioasă;
• Bolile cu transmitere sexuală;
• Tuberculoza (boală infecţioasă gravă care afectează plămânii şi alte organe).

Cauze inflamatorii pentru apariția frisoanelor:

• Reacţii alergice;
• Reacţie la transfuzia sangvină;
• Boala inflamatorie intestinală (boala Crohn sau colita ulcerativă);
• Lupus eritematos sistemic (afecţiune în care organismul atacă celulele şi ţesuturile sănătoase proprii).

Cauze maligne pentru apariția frisoanelor:

• Leucemia;
• Limfomul;
• Cancerul;

Trebuie să mergi urgent la doctor dacă

Frisonul este însoţit de:
• Modificarea stării de conştienţă sau alertă, de exemplu leşinul sau lipsa de răspuns;
• Plâns excesiv;
• Febră mare (peste 38,30C);
• Paloare sau culoare violacee a pielii, buzelor sau unghiilor (cianoză);
• Diaree apoasă peristentă, cu sau fără sânge;
• Dificultăţi respiratorii, scurtarea respiraţiei, respiraţie greoaie, wheezing (respiraţie şuierătoare), apnee (lipsa respiraţiei) sau sufocare;
• Convulsii;
• Rigiditatea gâtului cu sau fără greaţă, vărsături şi confuzie;
• Cefalee severă.

CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Damian Raluca Oana
Totul a început pe la vârsta de 13 ani când m-am hotărât să devin medic şi nu orice fel de medic, ci neurochirurg. Am avut întotdeauna susţinerea părinţilor mei şi a surorii mele şi astfel am reuşit să iau examenul la facultatea de Medicină Generală în Bucureşti. Tatăl meu mi-a spus ...
citește mai mult
Vezi Semne și simptome în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Boala arterială periferică la pacienții cu diabet. „Marea majoritate a oamenilor se gândesc la evenimentul cel mai neplăcut al acestei patologii: amputația”