Hiperhidroza

[Transpiraţie excesivă]

Descriere

Transpiraţia apare atunci când glandele sudoripare de la nivelul pielii secretă un lichid sărat care se numeşte transpiraţie sau perspiraţie. Transpiraţia este o funcţie normală a organismului prin care se produce răcirea corpului, adesea când este foarte cald sau foarte umed sau în timpul efortului fizic.

Transpiraţia excesivă poate fi un simptom al unei afecţiuni sau tulburări. Termenul medical folosit pentru transpiraţii excesive este hiperhidroza. Hiperhidroza poate afecta tot corpul, dar în general apare la nivelul palmelor, tălpilor, axilelor şi în zona inghinală.

Hipertiroidismul (funcţia crescută a glandei tiroide) şi hipoglicemia (scăderea nivelului de glucoză din sânge) reprezintă două afecţiuni în care apare transpiraţia excesivă.

Stresul emoţional sau evenimentele traumatizante sunt cauze psihologice de hiperhidroză. Consumul anumitor substanţe precum alcool, cafea sau alimente condimentate, pot, de asemenea, să producă intensificarea transpiraţiei. Adesea, femeile ajunse la menopauză pot prezenta transpiraţii abundente.

Transpiraţia poate fi un simptom al unor afecţiuni grave ce pot pune viaţa în pericol, precum atacul de cord (infarctul miocardic).

Zonele care produc transpiraţie în exces apar de obicei roz sau albe, dar în cazuri grave pot fi crăpate, solzoase şi moi (mai ales la picioare). Uneori poate apărea mirosul urât datorat bacteriilor şi fungilor care se dezvoltă la nivelul pielii umede.

Simptome frecvente ce pot apărea alături de transpiraţie:
• Crampe sau dureri abdominale;
• Anxietate;
• Febră şi frisoane;
• Spame musculare;
• Tahicardie (accelerarea ritmului cardiac);
• Scurtarea respiraţiei sau creşterea frecvenţei respiratorii (tahipnee);
• Tulburări de somn;
• Pierdere inexplicabilă în greutate;

Cauze posibile

Cauze psihologice:
• Anxietatea sau tulburările anxioase;
• Frica;
• Nervozitatea;
• Atacurile de panică sau tulburările de panică;
• Rememorarea unui eveniment traumatic;
• Stresul.

Cauze ale transpiraţiei produse de consumul anumitor substanţe precum:
• Alcool;
• Cafea sau alte produse ce conţin cafeină;
• Medicamente pentru tratarea tulburărilor psihiatrice, febrei sau afecţiunilor tiroidiene;
• Morfina;
• Mâncarea condimentată;
• Droguri stimulante precum cocaina şi metamfetamina;
• Toxine precum gazele toxice de luptă (organofosforice, de exemplu sarin) sau anumite insecticide;

Alte cauze de transpiraţii:
• Febra;
• Hipertiroidismul;
• Hipoglicemia;
• Infecţiile;
• Menopauza;
• Mediul ambiant cald sau umed.

În unele cazuri, transpiraţia poate fi un simptom al unor afecţiuni ce pun viaţa în pericol şi care trebuie evaluate imediat în unităţile de urgenţă. Aceste afecţiuni includ printre altele şi infarctul miocardic.

Anumite tipuri de cancer precum limfoamele pot produce transpiraţii anormale, în principal noaptea, împreună cu febră şi alte simptome.

Trebuie să mergi urgent la doctor dacă:

Transpiraţia este însoţită de simptome ale unei afecţiuni grave:
• Durere sau senzaţie de presiune toracică;
• Confuzie sau pierderea conştienţei chiar şi pentru scurt timp;
• Pierderea coordonării musculare;
• Modificări sau pierderea vederii;
• Dureri la nivelul spatelui, gâtului, maxilarului sau stomacului;
• Paralizie sau incapacitatea de a mişca o parte a corpului;
• Convulsii;
• Cefalee intensă;
• Tulburări bruşte de memorie, gândire, limbaj, înţelegere, scris sau citit;
• Slăbiciune sau amorţeală brusc instalate pe o parte a corpului;

CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Damian Raluca Oana
Totul a început pe la vârsta de 13 ani când m-am hotărât să devin medic şi nu orice fel de medic, ci neurochirurg. Am avut întotdeauna susţinerea părinţilor mei şi a surorii mele şi astfel am reuşit să iau examenul la facultatea de Medicină Generală în Bucureşti. Tatăl meu mi-a spus ...
citește mai mult
Vezi Semne și simptome în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Boala arterială periferică la pacienții cu diabet. „Marea majoritate a oamenilor se gândesc la evenimentul cel mai neplăcut al acestei patologii: amputația”