Hipersalivaţia

Descriere

Salivaţia excesivă – creşterea cantităţii de salivă produsă – este de obicei o problemă temporară şi rareori reprezintă un motiv de îngrijorare. În mod normal, glandele salivare produc între 500 şi 1500 ml de salivă pe zi. Cu toate acestea, de obicei nu se observă această cantitate deoarece mare parte din ea se înghite frecvent în mod inconştient. Dacă brusc apare senzaţia că este mai multă salivă în gură decât de obicei, acest lucru poate apărea deoarece glandele salivare produc mai multă salivă decât în mod obişnuit (sialoree) sau deoarece există dificultăţi la înghiţire.

Cauze posibile

Hipersalivaţia poate fi dată fie de creşterea secreţiei de salivă, fie de scăderea capacităţii de a înghiţi sau de a menţine saliva în cavitatea bucală.

Cauze:
• Erupţia dentară la copii;
• Proteze dentare noi sau care nu sunt fixate corespunzător;
• Boala de reflux gastroesofagian;
• Infecţii la nivelul gurii sau ale faringelui;
• Medicamente precum anumite anticonvulsivante sau antipsihotice (de exemplu: clonazepam, clozapina, pilocarpina sau carbidopa-levodopa);
• Sarcina;
• Complicaţiile radioterapiei;
• Stomatita (inflamaţie a mucoasei de la nivelul cavităţii bucale).

Cauze rare care pot duce la hipersalivaţie:
• Intoxicaţia cu arsenic;
• Paralizia Bell (afecţiune ce produce slăbiciunea sau paralizia muşchilor faciali);
• Atrezia esofagiană (afecţiune prezentă de la naştere în care esofagul nu este dezvoltat corespunzător);
• Intoxicaţia cu mercur, anumite pesticide, gaze toxice de luptă (de exemplu sarin);
• Rabia (infecţie cu virusul mortal al rabiei – turbării- care se răspândeşte la oameni prin saliva animalelor bolnave în cazul muşcăturii);
• Sifilis (infecţia bacteriană transmisă de obicei prin contact sexual);
• Tuberculoză (boală infecţioasă care afectează plămânii);

Cauze care scad capacitatea de a înghiţi sau de a menţine saliva la nivelul cavităţii bucale:
• Sinuzita acută;
• Alergiile;
• Sinuzita cronică:
• Mărirea vegetaţiilor adenoide;
• Tumori care afectează mişcarea limbii sau a buzelor.

De asemenea, condiţiile ce afectează coordonarea musculară sau funcţiile cavităţii bucale pot scădea capacitate de înghiţire sau de menţinere a salivei. Aceste condiţii includ:
• Scleroza laterală amiotrofică (tulburare neurologică care determină slăbiciune musculară);
• Autismul;
• Paralizia cerebrală (tulburare care afectează capacitatea de a coordona mişcările corpului);
• Demenţa;
• Sindromul Down;
• Sindromul X fragil (o formă ereditară de retard mintal);
• Scleroza multiplă (boală în care sistemul imun atacă învelişul nervilor, numit teacă de mielină);
• Miastenia gravis (caracterizată de slăbiciune musculară);
• Boala Parkinson;
• Accidentele vasculare cerebrale.

Trebuie să mergi la doctor dacă:

Hipersalivaţia reprezintă un motiv de îngrijorare pentru persoana afectată. Este important de depistat dacă ea se datorează creşterii producţiei de salivă sau scăderii capacităţii de a înghiţi. Tratamentul sialoreei ar trebui să se adreseze direct cauzei care o produce dacă acest lucru este posibil.