Hipotermia reprezintă scăderea anormală a temperaturii corpului. Aceasta se poate datora expunerii prelungite a corpului la temperaturi scăzute. Oricine stă în frig, în camere reci sau care este supus frigului şi umezelii poate dezvolta hipotermie.
Aceasta apare atunci când organismul pierde căldură mai repede decât este capabil să o producă.
Deşi hipotermia apare de obicei la temperaturi foarte scăzute, chiar şi temperaturile mai puţin scăzute (peste 40C) pot fi periculoase pentru o persoană care a stat în ploaie, a transpirat sau a stat în apă pentru o perioadă lungă de timp.
Simptomele hipotermiei tind să apară treptat. Pe măsură ce temperatura corpului scade, devine din ce în ce mai greu pentru persoana afectată să gândească clar şi de aceea poate să nu îşi dea seama că are hipotermie. Pe măsură ce hipotermia progresează, persoana afectată poate să se întindă şi să devină inconştientă.
Cel mai mare risc de a dezvolta hipotermie îl prezintă:
• sugarii care stau în camere slab încălzite;
• vârstnicii care suferă de diferite boli, de exemplu boli cardiace sau circulatorii sau care iau medicamente ce pot interfera cu capacitatea organismului de a regla temperatura:
• vârstnicii cu alimentaţie sau îmbrăcăminte necorespunzătoare sau care stau în frig; adesea aceste persoane stau mult timp în case încălzite necorespunzător; de asemenea alimentaţia necorespunzătoare îi face mai susceptibili la frig;
• persoanele care stau mult timp la temperaturi scăzute, precum persoanele fără locuinţă, vânătorii sau cei care fac excursii;
• persoanele care consumă alcool sau droguri ilegale.
Tratamentul hipotermiei include încălzirea victimei şi uneori poate fi necesară resuscitarea cardiopulmonară. Aceasta trebuie efectuată persoanelor care par moarte deoarece au şanse de succes.
Simptomele hipotermiei includ senzaţia de frig şi tremurăturile care pot fi urmate de gândire dificilă, confuzie, neîndemânare, epuizare şi în final inconştienţă. Pe măsură ce avansează hipotermia, mare parte din fluxul de sânge este redirecţionat dinspre piele spre organele vitale. În consecinţă, poate apărea paloare şi coloraţia albastră-violacee a buzelor şi degetelor de la mâini şi picioare. Sugarii pot avea o culoare roşie intensă a pielii ca urmare a hipotermiei. Creierul şi inima sunt cele mai sensibile la hipotermie.
Simptomele frecvente ale hipotermie includ:
• Apatie sau lipsa de preocupare;
• Somnolenţă;
• Rigiditatea mâinilor şi a picioarelor;
• Neîndemânare;
• Confuzie;
• Dorinţa de a se întinde în poziţie culcat, de a-şi îndepărta hainele, de a se adăposti;
• Ameţeală;
• Epuizare;
• Cefalee;
• Pierderea coordonării;
• Greaţă cu sau fără vărsături;
• Voce tremurată sau vorbire neclară;
• Tremurături;
• Poticnire.
Deşi se crede că hipotermia apare doar atunci când persoana stă afară în frig, totuşi ea poate apărea si atunci când se stă într-o incintă rece sau oriunde dacă persoana este udă şi expusă la frig. Iniţial corpul va încerca să se adapteze la temperatura scăzută, dar în final organismul nu va putea produce căldură la fel de repede pe cât o pierde şi temperatura corpului începe să scadă. Sângele este apoi redirecţionat către organele vitale deoarece creierul şi inima sunt foarte sensibile la frig. Pe măsură ce hipotermia evoluează, funcţiile organelor se vor opri.
Există o serie de fcatori de risc care influenţează apariţia şi progresia hipotermiei. Aceştia includ:
• Anumite medicamente;
• Demenţa;
• Expunerea prelungită la frig;
• Vârstele extreme (sugari şi bătrâni);
• Hipotiroidismul (nivelele scăzute de hormoni tiroidieni);
• Îmbrăcăminte sau încălzire inadecvate;
• Malnutriţie;
• Boala Parkinson;
• Neuropatie periferică;
• Leziuni ale măduvei spinării;
• Accidente vasculare cerebrale sau tumori cerebrale;
• Consumul de alcool sau droguri ilegale.
Apar simptome ce pot indica o hipotermie gravă ce pune viaţa în pericol:
• Coloraţie albastră-violacee a unghiilor sau buzelor;
• Modificări ale stării de conştienţă sau alertă precum leşinul sau lipsa de reacţie;
• Modificări ale stării mentale sau schimbări bruşte de comportament cum ar fi confuzie, delir, letargie, halucinaţii şi iluzii;
• Pupile dilatate;
• Vorbire neclară, deformată sau incapacitatea de a vorbi;
• Paloare;
• Tahicardie (accelerarea frecvenţei cardiace) sau bradicardia (scăderea frecvenţei cardiace);
• Respiraţie superficială;
• Temperatura corpului mai mică de 350C;
• Puls slab sau absent.
CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.