Atunci când o persoană are ipohondrie devine obsedată de ideea că are o afecţiune gravă sau care chiar îi pune viaţa în pericol, afecţiune ce nu a fost diagnosticată încă. Acest lucru determină anxietate semnificativă care continuă timp de luni de zile sau mai mult, cu toate că nu există nici o dovadă medicală a vreunei probleme grave. Termenul medical pentru ipohondrie este hipocondrie.
În timp ce o oarecare stare de anxietate este normală atunci când este vorba de sănătate, ipohondria este atât de consumatoare încât duce la probleme legate de serviciu, de relaţiile interpersonale sau alte aspecte ale vieţii.
Deşi ipohondria este o afecţiune care se manifestă pe termen lung, persoana afectată nu trebuie să-şi petreacă tot timpul temându-se în legătură cu sănătatea sa. Terapiile de tipul consilierii psihologice, medicamentelor sau informarea despre ipohondrie pot ajuta la îndepărtarea grijilor.
Simptomele ipohondriei includ:
• Teama sau anxietatea puternică, de lungă durată în legătură cu o boală sau tulburare gravă a sănătăţii;
• Teama că anumite simptome minore sau senzaţii resimţite indică o boală gravă;
• Consulturi medicale repetate sau investigaţii medicale multiple precum RMN (rezonanţă magnetică-nucleară), ecocardiografii sau chirurgie exploratorie.
• Schimbarea frecventă a medicilor – dacă un medic spune persoanei cu ipohondrie că nu este bolnavă, atunci persoana respectivă nu crede şi caută să afle o altă părere;
• Discuţii permanente purtate cu prietenii sau membrii familiei în legătură cu simptomele sau bolile pe care persoana le suspectează;
• Cercetări medicale obsesive;
• Examinarea frecventă a problemelor care există, precum noduli sau răni;
• Verificarea frecventă a semnelor vitale precum pulsul sau tensiunea arterială;
• Persoana afectată crede că are o anumită boală după ce a citit sau a auzit de ea;
Nu toate persoanele care îşi fac griji în legătură cu sănătatea lor sunt ipohondre. Existenţa unor simptome determinate de o afecţiune pe care nici persoana în cauză, nici medicul nu o poate identifica poate duce la anxietate. În unele cazuri, o a doua părere sau investigaţiile mai amănunţite sunt normale.
Totuşi, încercarea de a găsi o afecţiune care să corespundă simptomelor prezentate are şanse de reuşită. De multe ori, afecţiunile minore se manifestă prin aceleaşi simptome ca şi unele boli mai grave. În zilele noastre este foarte uşor să cauţi informaţia pe internet, dar aceste informaţii pot alimenta anxietatea în cazul ipohondricilor.
Este normal şi important ca o persoană să se informeze în legătură cu starea sa de sănătate, dar depăşirea anumitor limite poate însemna ipohondrie dacă ideea că ceva nu este în regulă devine obsesivă, cu toate că s-au efectuat testele necesare şi medicii au asigurat persoana că este sănătoasă.
Factorii care cresc riscul de apariţie a ipohondriei includ:
• Boli grave în timpul copilăriei;
• Boli grave apărute la membrii familiei sau persoanele cunoscute;
• Moartea unor persoane dragi;
• Tulburările anxioase;
• Ideea că a fi sănătos înseamnă a nu experimenta nicun fel de simptom fizic sau senzaţie corporală;
• Membrii apropiaţi ai familiei care au ipohondrie;
• Sentimentul de vulnerabilitate deosebită faţă de boli sau tulburări diverse;
• Părinţii neglijenţi sau abuzivi;
Ipohondria apare atât la bărbaţi cât şi la femei în proporţii egale. Poate apărea la orice vârstă, inclusiv la copii, dar mai frecvent debutează la adulţii tineri.
Încă nu se cunoaşte exact de ce unele persoane sunt copleşite de acestă impresie greşită că au o problemă gravă de sănătate care nu a fost diagnosticată. Se pare că personalitatea, experienţele de viaţă personale, trăsăturile moştenite sau dobândite joacă un rol important în ipohondrie.
Există anumite similarităţi între ipohondrie şi tulburările anxioase cum ar fi tulburarea de panică sau tulburările obsesiv-compulsive.
Dacă o persoană prezintă semne şi simptome ale ipohondriei ar trebui să discute cu un psihiatru sau psiholog avizat. Chiar dacă este sau nu ipohondrie abordarea temerilor legate de sănătate cu o persoană specializată în astfel de probleme poate fi de ajutor.
CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.