Mişcări coreice

[coreea; mişcări involuntare; balism; mişcări hiperkinetice; atetoza]

Descriere

Mişcările coreice reprezintă o mişcare spasmodică involuntară a unui grup de muşchi, care nu este asociată cu realizarea unei mişcări definite; sunt mişcări anormale involuntare şi fac parte dintr-un grup de tulburări neurologice denumite diskinezii date de acţiunea exagerată a dopaminei în zonele creierului care controlează mişcările. Termenul de coree se referă la mişcările rapide ale mâinilor şi picioarelor care sunt comparate cu un dans.

Termenul de hemicoree se referă la coreea apărută doar pe o parte a corpului, de exemplu coreea unei singure mâini.

Coreea este caracterizată de mişcări scurte, neregulate, semidirecţionate care nu sunt repetitive sau ritmice, dar care par să curgă de la un membru la altul.

Aceste mişcări coreice asemănătoare unui dans adesea apar alături de atetoză care adaugă mişcări de răsucire şi zvârcolire.

Mersul poate deveni dificil şi include posturi şi mişcări ale picioarelor ciudate.

Spre deosebire de ataxie care afectează calitatea mişcărilor voluntare, sau de boala Parkinson în care mişcările voluntare sunt dificile, mişcările coreice apar de la sine, fără niciun efort conştient.

Forma lentă a coreei se numeşte atetoză. Datorită lentorii mişcările sunt ondulante, şerpuitoare.

Când coreea este severă, mişcările uşoare devin mişcări violente; această formă de coree severă se numeşte balism.

Mişcările tipice de coree includ:
• Îndoirea şi îndreptarea degetelor de la mâini şi de la picioare;
• Grimase ale feţei;
• Ridicarea şi coborîrea umerilor.

Aceste mişcări de obicei nu se repetă. Pot să apară ca şi cum ar fi fost făcute intenţionat, dar de fapt nu sunt controlate de persoana în cauză. O persoană cu coree poate arăta nervoasă sau neliniştită.
Agitaţia sau oboseala pot să agraveze mişcările coreice. Odihna le ameliorează.

Cauze posibile

• Coreea este principala caracteristică a bolii Huntington, o afecţiune neurologică progresivă.
• La 20% dintre adolescenţii şi copiii cu reumatism articular acut apare ca o complicaţie coreea Sydenham.
• Coreea gravidică este o formă rară de coree care apare ca o complicaţie a sarcinii.
• Medicamente: levodopa, anticonvulsivante, antipsihotice, anticolinergicele, antihistaminicele, stimulantele SNC, litiul, contraceptivele orale;
• Tulburări metabolice: hipocalcemia, hipo şi hiperglicemia, hipomagneziemia, hipo şi hipernatremia;
• Afecţiuni endocrine: hipertiroidism, hipoparatiroidism;
• Accidente vasculare cerebrale;
• Boala Wilson, afecţiune genetică care determină nivele toxice de cupru în organism.
• Encefalopatiile spongiforme transmisibile, un grup de afecţiuni neurodegenerative precum bolile Creutzfeldt-Jakob şi Kuru date de prioni.
• Neuroacantocitoza, boală genetică care poate afecta sângele, creierul, nervii periferici, muşchii şi inima. Caracteristicile comune ale acestei afecţiuni includ neuropatia periferică, cardiomiopatia şi anemia hemolitică. Alte caracteristici includ coreea membrelor, ticuri faciale, alte mişcări ale buzelor şi limbii (muşcat), convulsii, demenţă cu debut tardiv şi modificări comportamentale.
• Sindromul antifosfolipidic;
• Sindromul Churg-Strauss;
• Insuficienţa renală;
• Policitemia vera;
• Lupusul eritematos sistemic;
• Boala Behcet;
• Endocardita bacteriană;
• Encefalita herpes simplex;
• Mononucleoza infecţioasă;
• Boala Lyme;
• Meningoencefalita virală;
• Homocistinuria;
• Fenilcetonuria;
• Coreea ereditară benignă (boala ereditară rară);
• Tumori cerebrale (primare sau metastaze);
• Limfom cerebral;
• Coreea senilă;
• Deficit de vitamină B12;
• Encefalopatia Wernicke.

Trebuie să mergi la doctor dacă:

Apar mişcări necontrolate ale corpului care sunt imprevizibile şi care nu dispar.

CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Damian Raluca Oana
Totul a început pe la vârsta de 13 ani când m-am hotărât să devin medic şi nu orice fel de medic, ci neurochirurg. Am avut întotdeauna susţinerea părinţilor mei şi a surorii mele şi astfel am reuşit să iau examenul la facultatea de Medicină Generală în Bucureşti. Tatăl meu mi-a spus ...
citește mai mult
Vezi Semne și simptome în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Boala arterială periferică la pacienții cu diabet. „Marea majoritate a oamenilor se gândesc la evenimentul cel mai neplăcut al acestei patologii: amputația”