Noduli mamari

[formaţiuni mamare, tumori mamare, umflături la nivelul sânilor, chisturi mamare;]

Descriere

Un nodul mamar reprezintă orice formaţiune (umflătură) de la nivelul sânului. Formaţiunile pot fi descrise ca o masă, umflătură (tumefacţie), excrescenţă, îngroşare sau senzaţie de plenitudine. Nodulii mamari se simt şi arată variat.

Ambele sexe au ţesut mamar. Acest ţesut normal poate răspunde la modificările hormonale, ducând la apariţia nodulilor mamari.

Formaţiunile pot apărea şi dispărea în funcţie de nivelul hormonilor din sânge. Nodulii mamari pot, de asemenea, să semnaleze o tumoră benignă (necanceroasă) sau malignă (canceroasă) la acest nivel.

Nodulii mamari pot apărea la orice vârstă, atât la femei cât şi la bărbaţi. La femeile adulte de obicei sunt produse de modificările ţesutului mamar legate de schimbările hormonale. Acestea se numesc modificări fibrochistice. Fibroadenoamele (o formă de tumoră benignă), chisturile şi lezarea ţesutului adipos sunt alte cauze de apariţie a formaţiunilor mamare la femei. Infecţia mamară (mastita) sau o mică excrescenţă la nivelul ductului galactofor (papilom intraductal) pot să ducă de asemenea la apariţia unei formaţiuni mamare. Majoritatea nodulilor mamari sunt benigni, mai ales la femeile mai tinere de 40 de ani.

Creşterea mamară la bărbaţi se numeşte ginecomastie.  Această tumefacţie a ţesutului mamar apare cel mai adesea la băieţi în perioada pubertăţii. Formaţiunile sensibile se dezvoltă sub unul sau ambele mameloane ca răspuns la modificările hormonale.

Aceste formaţiuni dispar în general în decurs de un an.

Sugarii pot dezvolta noduli mamari datorită estrogenilor primiţi de la mamă. De obicei, odată cu eliminarea acestor hormoni din organism, formaţiunile vor dispărea. Chiar înainte de pubertate fetele vor dezvolta formaţiuni numite muguri mamari. Temporar acest ţesut poate fi sensibil atunci când fetele încep primele etape ale pubertăţii. Uneori, formaţiunile mamare pot fi asociate cancerului mamar. O formaţiune nedureroasă, fermă, cu margini neregulate este un semn al unui posibil cancer mamar.

Simptome ce pot însoţi o formaţiune mamară:
• formaţiune distinctă cu margini bine definite;
• îngroşare, o arie uşor mai proeminentă la nivelul sânului care diferă de ţesutul mamar înconjurător;
• alte modificări mamare, de exemplu eritem (roşeaţă), neregularităţi sau adâncituri ale pielii;
• asimetrie mamară (un sân este evident mai mare decât celălalt);
• modificări mamelonare cum ar fi inversia mamară (mamelon împins către interior) sau scurgeri spontane de la nivelul mamelonului;
• dureri sau sensibilitate mamară.

Cauze posibile

Cauze benigne:
• Tumori mamare benigne (fibroadenoame);
• Abcese mamare;
• Mastita (infecţia mamară);
• Chisturi ;
• Ginecomastie (mărirea ţesutului mamar la bărbaţi);
• Modificări hormonale  ale ţesutului mamar (modificări fibrochistice);
• Papilom intraductal (mică excrescenţă la nivelul ductului galactofor).
• Hamartomul (tumoră necanceroasă la nivelul sânului);
• Leziuni sau traumatisme mamare;
• Lipoame;
• Galactocel (chist al canalului galactofor).

Cauze hormonale:
• Excesul de hormoni estrogeni la sugari;
• Modificările hormonale din timpul pubertăţii al băieţi;
• Modificările hormonale prepubertare la fete.
Cauze grave de formaţiune mamară:
• Cancer mamar.

Trebuie să mergi urgent la doctor dacă:

Apar simptome care însoţesc nodulii mamari şi pot indica o afecţiune gravă, precum cancerul mamar:
• Dureri osoase;
• Modificări ale mamelonului, inclusiv retracţa mamelonară sau inversia mamelonului (împins spre interior);
• Modificări ale aspectului tegumentelor precum eritem (roşeaţă), ulceraţii, ridare sau neregularităţi (“coajă de portocală”);
• Formaţiune axilară;
• Scurgere la nivelul mamelonului, inclusiv sânge sau puroi;
• Formaţiune nedureroasă cu margini neregulate;
• Modificări inexplicabile ale dimensiunilor sânilor;
• Pierdere inexplicabilă în greutate.

CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Damian Raluca Oana
Totul a început pe la vârsta de 13 ani când m-am hotărât să devin medic şi nu orice fel de medic, ci neurochirurg. Am avut întotdeauna susţinerea părinţilor mei şi a surorii mele şi astfel am reuşit să iau examenul la facultatea de Medicină Generală în Bucureşti. Tatăl meu mi-a spus ...
citește mai mult
Vezi Semne și simptome în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Boala arterială periferică la pacienții cu diabet. „Marea majoritate a oamenilor se gândesc la evenimentul cel mai neplăcut al acestei patologii: amputația”