Pubertatea întârziată se consideră atunci când simptomele nu apar până la vârsta de 13 ani la fete şi 14 ani la băieţi.
Pubertatea reprezintă perioada maturizării sexuale şi de atingere a fertilităţii. Vârsta de începere a pubertăţii variază mult; totuşi pubertatea se instalează, de obicei, între 10 şi 14 ani la fete şi între 12 şi 15 ani la băieţi. Pubertatea se asociază cu dezvoltarea caracterelor sexuale secundare şi cu creşterea rapidă.
Lipsa simptomelor pubertăţii este primul indicator al unei pubertăţi întârziate la un copil. Cele mai frecvente simptome ce apar în cazul pubertăţii întârziate sunt:
La fete:
• Lipsa dezvoltării mamare până la vârsta de 14 ani;
• Diferenţă mai mare de 5 ani între creşterea mamară şi prima menstruaţie (menarha);
• Lipsa menstruaţiei până la vârsta de 16 ani;
La băieţi:
• Lipsa măririi testiculare până la vârsta de 14 ani;
• Lipsa părului pubian până la 15 ani;
• Durată mai mare de 5 ani de dezvoltare genitală completă;
Simptomele pubertăţii întârziate se pot asemăna cu alte afecţiuni sau condiţii medicale.
Pe lângă istoricul medical complet şi examinarea clinică, diagnosticarea pubertăţii întârziate poate include şi analize sangvine (pentru anomalii cromozomiale, nivele hormonale, diabet, anemie), radiografie (pentru a determina maturitatea osoasă), scanare computer tomografică, RMN.
Pubertatea întârziată poate fi ereditară, apare la mai mulţi membri ai familiei, iar dezvoltarea este normală după întârziere. Aceasta se numeşte întârziere constituţională şi este responsabilă pentru o mare parte din cazuri. Întârzierea constituţională care afectează atât creşterea cât şi instalarea pubertăţii este mai frecventă la băieţi decât la fete.
Totuşi întârzierea pubertăţii se poate datora şi anomaliilor cromozomiale, afecţiunilor genetice, bolilor cronice, precum diabetul sau fibroza chistică, sau tumorilor sau bolilor care afectează glanda hipofiză (pituitară) sau hipotalamusul ceea ce afectează maturizarea, tulburărilor tiroidiene, problemelor ovariene sau testiculare, malnutriţiei.
Multe fete care fac efort fizic susţinut au puţin ţesut adipos şi prezintă pubertate întârziată deoarece se pare că o anumită cantitate de ţesut adipos este necesară pentru iniţierea pubertăţii. Fetele care practică atletism de performanţă pot prezenta întârzierea apariţiei primei menstruaţiei (menarha) cu un an sau mai mult în comparaţie cu fetele care nu practică acest sport.
CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.