Reacţie alergică

[alergie]

Descriere

Reacţia alergică reprezintă procesul inflamator declanşat de o substanţă cunoscută ca alergen. Alergenii sunt de obicei proteine şi adesea diferă de la o persoană la alta. Alergenii frecvenţi includ firele de păr de la pisici sau câini, molecule prezente în aer precum polenul şi diferitele tipuri de medicamente ca de exemplu penicilina şi sulfamidele. Reacţiile alergice apar în mod obişnuit după expuneri repetate la un alergen.

Simptomele reacţiilor alergice includ leziuni cutanate cunoscute sub numele de urticarie, edem al feţei sau limbii, strănut, mâncărimi ale ochilor, greaţă, vărsături şi diferite erupţii. Reacţiile alergice pot varia de la uşoare, autolimitate până la situaţii ce pot pune viaţa în pericol precum anafilaxia sau angioedemul, în care gura şi limba se pot umfla până la situaţia în care apar dificultăţi de respiraţie.

În cele mai multe cazuri, medicii diagnostichează reacţiile alergice pe baza simptomelor şi a semnelor clinice. Aceste diagnostic clinic poate fi urmat de o serie de teste de sânge sau cutanate care pot stabili alergenul specific ce a declanşat reacţia alergică.

Reacţiile alergice se tratează cu medicamente. Antihistaminicele pot fi folosite pentru a trata reacţiile alergice uşoare. Pe măsură ce reacţiile alergice devin mai severe, medicii prescriu de obicei steroizi în plus faţă de antihistaminice. Pentru reacţiile alergice grave poate fi necesară administrarea injectabilă a adrenalinei. Tratarea definitivă a reacţiilor alergice constă în evitarea alergenilor sau în terapia de desensibilizare făcută sub îndrumarea unui alergolog.

Simptomele reacţiilor alergice uşoare includ:
• Prurit (mâncărime) tegumentar;
• Curgerea nasului (congestie nazală);
• Erupţii tegumentare sau urticarie;
• Strănut;
• Ochi roşii, lacrimaţie, prurit ocular.

Simptomele reacţiilor alergice severe:
• Dificultăţi respiratorii;
• Ameţeală, confuzie sau lipsa conştienţei;
• Greaţă, vărsături sau diaree;
• Edem al gurii şi faringelui;
• Senzaţie de constricţie toracică sau dureri în piept;
• Wheezing (respiraţie şuierătoare).

Cauze posibile:

Sistemul imunitar al organismului identifică substanţele care pot agresa organismul (precum bacteriile) şi apoi încearcă să le distrugă. Frecvent, sistemul imunitar poate interpreta ca străine şi periculoase unele substanţe normale şi care de obicei nu sunt agresive precum alunele. În aceste cazuri, sistemul imunitar se activează ca urmare a expunerii la substanţa respectivă, iar răspunsul imun poate fi atât de puternic încât poate determina reacţii ce ameninţă viaţa, cum ar fi dificultăţi de respiraţie.

Factorii de risc pentru reacţiile alergice includ:
• Istoricul familial de alergii;
• Istoricul familial de astm bronşic;
• Istoricul personal de alergii;
• Istoricul personal de astm bronşic.

Cea mai bună modalitatea de a reduce riscul de apariţie a reacţiilor alergice este evitarea substanţelor care declanşează reacţie alergică unei anumite persoane. De asemenea, se poate păstra o evidenţă a alimentelor consumate pentru a putea evidenţia care dintre acestea determină o reacţie alergică.

Se poate reduce riscul de apariţie a acestor reacţii prin:
• Aflarea ingredientelor folosite la preparea mâncărurilor la restaurant;
• Evitarea expunerii la alergeni;
• Citirea informaţiilor de pe ambalajele alimentelor cumpărate.

Trebuie să mergi urgent la doctor dacă:

Apar simptome grave care pot semnala o afecţiune ce pune viaţa în pericol, cum ar fi:
• Dificultăţi respiratorii;
• Expunerea la alergeni care sunt cunoscuţi că au produs persoanei în cauză anafilaxie în antecedente;
• Edem al gurii, faringelui (gâtului), sau al nasului, mai ales dacă limitează respiraţia.

CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Damian Raluca Oana
Totul a început pe la vârsta de 13 ani când m-am hotărât să devin medic şi nu orice fel de medic, ci neurochirurg. Am avut întotdeauna susţinerea părinţilor mei şi a surorii mele şi astfel am reuşit să iau examenul la facultatea de Medicină Generală în Bucureşti. Tatăl meu mi-a spus ...
citește mai mult
Vezi Semne și simptome în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Boala arterială periferică la pacienții cu diabet. „Marea majoritate a oamenilor se gândesc la evenimentul cel mai neplăcut al acestei patologii: amputația”