Reflux esofagian

Descriere

Refluxul esofagian este o tulburare digestivă dată de fluxul anormal al acidului gastric din stomac în esofag. Reflux se referă la întoarcerea fluxului (adică a sucurilor gastrice acide, alimentelor sau lichidelor) dinspre stomac spre esofag.

Refluxul gastroesofagian este frecvent la bebeluşi, deşi poate apărea la orice vârstă. Este cea mai frecventă cauză de vărsături în copilărie. Poate fi o condiţie temporară, dar poate deveni o problemă cronică numită adesea boala de reflux gastroesofagian.

Uneori bebeluşii cu reflux gastroesofagian pot să nu vomite, dar conţinutul stomacului ajunge în esofag şi ulterior ajunge la nivelul traheei putând determina astm bronşic, pneumonie şi posibil sindromul morţii subite a sugarului.

Bebeluşii cu reflux gastroesofagian care varsă frecvent poate să nu crească în greutate sau pot creşte normal. Inflamaţia (numită esofagita) sau ulceraţiile (leziuni) se pot forma la nivelul esofagului datorită contactului cu sucul gastric acid. Aceste ulcere pot deveni dureroase şi pot sângera ducând la anemie (scăderea hemoglobinei din sânge). Îngustarea esofagului (strictura esofagiană) şi esofagul Barrett (apariţia unor celule anormale la nivelul mucoasei esofagiene) sunt complicaţiile ce pot apărea pe termen lung la adulţi ca urmare a inflamaţiei.

Simptomele refluxului gastroesofagian includ:
• Eructaţia (râgâiala);
• Refuzul alimentaţiei;
• Dureri gastrice;
• Nervozitate în preajma meselor;
• Sughiţ;
• Încleştarea maxilarului;
• Sufocarea;
• Tuse frecventă;
• Tuse în timpul nopţii;
• Wheezing (respiraţie şuierătoare);
• Frecvente infecţii ale căilor respiratorii superioare (răceli);
• Frecvente infecţii auriculare;
• Zgomote ca zăngănituri la nivelul pieptului;
• Frecvente dureri în gât apărute dimineaţa;
• Gust acru, acid în gură.

Boala de reflux gastroesofagian este o afecţiune digestivă dată de refluxul acidului gastric din stomac în esofag.

Cel mai frecvent simptom al bolii de reflux gastroesofagian este reprezentat de arsurile gastrice numite şi indigestie acidă.

Acestea sunt descrise ca dureri în piept care încep din spatele sternului şi urcă către gât. Poate dura până la două ore şi adesea se agravează după masă. Aşezarea în poziţie culcată sau aplecarea către înainte pot de asemenea să determine arsuri gastrice.

Alte cauze medicale de arsuri gastrice sunt gastrita (inflamaţia mucoasei gastrice) şi boala ulceroasă.

Mulţi copii mai mici de 12 ani şi unii dintre adulţii diagnosticaţi ciu boală de reflux gastroesofagian pot prezenta tuse seacă, simptome ale astmului bronşic şi dificultăţi de deglutiţie în locul arsurilor. Durerile de tipul arsurilor gastrice se asociază rar cu activitatea fizică.

Cauze posibile

Refluxul gastroesofagian este adesea rezultatul condiţiilor care afectează sfincterul esofagian inferior. Acesta este un muşchi situat în partea inferioară a esofagului şi se deschide pentru a permite trecerea alimentelor şi lichidelor în stomac şi se închide pentru ca acestea odată trecute în stomac să rămână acolo. Când acest muşchi se relaxează prea des sau pentru prea mult timp, sucul gastric refluează în esofag determinând greaţă, vărsături sau arsuri gastrice.

Pe măsură ce copiii digeră hrana, sfincterul esofagian inferior se poate deschide şi permite conţinutului stomacului să urce către esofag. Uneori, conţinutul stomacului parcurge tot esofagul şi bebeluşul vomită. Alteori, conţinutul stomacului urcă doar parţial în esofag determinând arsuri, tulburări respiratorii sau posibil să nu determine niciun simptom.

Se crede că boala de reflux gastroesofagian este determinată de hernia hiatală care afectează sfincterul esofagian inferior.

Alţi factori ce contribuie la apariţia bolii de reflux gastroesofagian includ:
• Supraponderalitatea;
• Mâncatul excesiv;
• Consumul anumitor alimente precum citrice, ciocolată, alimente picante sau condimentate;
• Cofeina;
• Alcoolul;
• Fumatul;
• Folosirea antiinflamatoarelor nesteroidiene.

Trebuie să mergi la doctor dacă:

Apar simptome ce pot indica un reflux gastroesofagian. Acestea pot fi asemănătoare cu cele apărute în alte situaţii sau probleme medicale. De aceea trebuie consultat medicul pentru un diagnostic corect.