Retardul mintal

Descriere

Retardul mintal sau dizabilitatea intelectuală reprezintă o condiţie diagnosticată înainte de 18 ani care include funcţie intelectuală situată sub medie şi lipsa abilităţilor necesare pentru a face faţă vieţii de zi cu zi.

Dizabilitatea intelectuală afectează 1-3% din populaţie. Există multe cauze ale retardului mintal, dar medicii găsesc o cauză specifică numai în 25 % din cazuri.

O familie poate suspecta dizabilitatea intelectuală dacă abilităţile motorii, lingvistice şi de susţinere proprie ale unui copil nu par să se dezvolte sau se dezvoltă într-un ritm mai lent decât la copiii de aceeaşi vârstă. Eşecul adaptării normale la situaţii noi şi al dezvoltării intelectuale pot deveni evidente devreme în cursul vieţii copilului. În cazul unei dizabilităţi intelectuale uşoare, aceste eşecuri pot să nu fie recunoscute până la vârsta şcolară sau chiar mai târziu.

Gradul afectării variază mult, de la afectare la limita normalului (borderline) până la profundă. În prezent se pune accentul mai puţin pe gradul de dizabilitate şi mai mult pe intervenţiile şi grija necesare pentru viaţa de zi cu zi.

Retardul mintal se clasifică astfel:
• Retard mintal profund – IQ<20;
• Retard mintal sever – IQ=20-34;
• Retard mintal moderat – IQ=35-49;
• Retard mintal uşor – IQ=50-69;
• Funcţia intelectuală borderline – IQ=70-84.

Simptome ce apar în cazul retardului mintal:
• Menţinerea comportamentului de copil;
• Capacitate scăzută de învăţare;
• Eşecul în dezvoltarea intelectuală;
• Incapacitatea de a face faţă cerinţelor educaţionale la şcoală;
• Lipsa curiozităţii;
• Întârziere a dezvoltării limbajului vorbit;
• Capacitate de memorare deficitară;
• Dificultăţi de învăţare a regulilor sociale;
• Afectarea abilităţilor de rezolvare a problemelor;
• Dificultăţi de dezvoltare a comportamentelor adaptative precum aptitudinile de îngijire proprie;
• Lipsa inhibiţiilor sociale.

Modificările faţă de comportamentul normal depind de severitate. Dizabilitatea uşoară poate fi asociată cu lipsa curiozităţii şi comportament liniştit. Dizabilitatea intelectuală severă este asociată cu comportament de copil pe tot timpul vieţii.

Cauze posibile:

Infecţii (prezente la naştere sau apărute după naştere):
• Infecţia congenitală cu citomegalovirus;
• Infecţia congenitală cu rubeolă;
• Infecţia congenitală cu toxoplasma;
• Encefalita;
• Infecţia HIV;
• Listerioza;
• Tusea convulsivă;
• Rujeola;
• Meningita.

Anomalii cromozomiale:
• Deleţii cromozomiale, de exemplu sindromul “cri du chat” (ţipătului de pisică);
• Translocaţii cromozomiale (o genă este situată într-un loc neobişnuit pe cromozom sau localizată pe un alt cromozom decât în mod obişnuit);
• Defecte cromozomiale moştenite (de exemplu sindromul X fragil, sindromul Angelman, sindromul Prader-Willi);
• Număr anormal de cromozomi (sindromul Down, sindrom Klinefelter).

Anomalii genetice şi boli metabolice ereditare:
• Adrenoleucodistrofia;
• Galactozemia;
• Sindromul Hunter;
• Sindromul Hurler;
• Sindromul Lesch-Nyhan;
• Neurofibromatoza;
• Fenilcetonuria;
• Hipotiroidismul congenital;
• Sindromul Rett;
• Sindromul Sanfilippo;
• Boala Tay-Sachs;
• Scleroza tuberoasă.
Cauze metabolice:
• Hipotiroidism congenital;
• Hipoglicemie (diabet zaharat prost tratat);
• Deficitul de iod ce determină retard mintal cunoscut sub numele de cretinism (cauză ce pote fi prevenită);
• Sindromul Reye;
• Hiperbilirubinemia (nivele foarte crescute de bilirubină la bebeluşi).

Cauze nutriţionale:
• Malnutriţia;

Cauze legate de mediu:
• Neglijenţa gravă sau abuzul;

Cauze toxice:
• Expunerea intrauterină la alcool (sindromul alcoolismului fetal), cocaină, metamfetamină şi alte droguri;
• Intoxicaţia cu plumb;
• Intoxicaţia cu metilmercur;

Traumatismele (înainte şi după naştere):
• Hemoragia intracraniană înainte şi după naştere;
• Aportul insuficient de oxigen la nivelul creierului înainte, în timpul şi după naştere;
• Leziuni craniene severe;
Cauze inexplicabile (retard mintal idiopatic) – această categorie care este cea mai mare include toate cazurile inexplicabile de dizabilitate intelectuală.

Trebuie să mergi la doctor dacă:

• Există motive de îngrijorare în ceea ce priveşte dezvoltarea copilului;
• Se observă că abilităţile motorii şi aptitudinile lingvistce ale copilului nu se dezvoltă normal;
• Copilul are alte afecţiuni care necesită tratament.