Sinucidere

Descriere

Sinuciderea sau luarea propriei vieţi este o reacţie tragică la situaţii de viaţă stresante şi cu atât mai tragică deoarece ea poate fi prevenită. Dacă există gânduri suicidare este bine să fie cunoscute semnele care avertizează în ceea ce priveşte o sinucidere şi cum să fie cerut ajutorul imediat pentru că astfel poate fi salvată o viaţă.

În cazul gândurilor suicidare sau a sinuciderii, poate exista sentimentul că nu există nicio cale de a rezolva o problemă şi că sinuciderea este singurul mod în care se poate opri durerea.

Semnele de avertizare în cazul sinuciderii sau gândurilor suicidare includ:
• Discuţiile despre sinucidere – de exemplu afirmaţii precum “o să mă omor”, “ îmi doresc să mor”, “îmi doresc să nu mă fii născut”;
• afirmaţii precum “nu voi mai fi o problemă mult timp” sau “ dacă mi se întâmplă ceva, vreau să ştii că…” pot constitui indicii ale gândurilor suicidare;
• Obţinerea mijloacelor pentru a se sinucide, de exemplu cumpărarea unui pistol sau stocarea medicamentelor;
• Retragerea din viaţa socială şi dorinţa de a fi lăsat singur;
• Pierderea interesului pentru activităţile zilnice;
• Neglijarea aspectului personal;
• Pierderea interesului faţă de muncă, şcoală sau societate;
• Dificultăţi de concentrare;
• Schimbările de dispoziţie, ca de exemplu euforie într-o zi şi puternic descurajat în ziua următoare;
• Preocuparea faţă de moarte sau violenţă;
• Sentimentul că este într-o situaţie fără scăpare sau fără speranţă;
• Creşterea consumului de alcool sau droguri;
• Modificarea rutinei zilnice, inclusiv obiceiurile legate de alimentaţie sau somn;
• Persoana face lucruri riscante sau autodistructive, precum consumul de droguri sau conducerea nesăbuită a maşinii;
• Oferirea lucrurilor personale sau rezolvarea problemelor legate de serviciu atunci când nu există niciun motiv pentru care aceste lucruri să fie făcute;
• Persoana îşi ia rămas bun ca şi cum este ultima dată când vede persoanele respective;
• Creşterea acuzelor fizice asociate frecvent cu o supărare emoţională cum ar fi durerile gastrice, cefaleea sau oboseala;
• Apariţia unor schimbări de personalitate sau stare de anxietate sau agitaţie severă, mai ales atunci când există vreunul dintre semnele de mai sus.

Aceste semne de avertizare nu sunt întotdeauna evidente si pot varia de la o persoană la alta. Unele persoane îşi spun răspicat intenţiile, în timp ce alte persoane ţin secrete intenţiile şi gândurile suicidare.

Deşi există mai multe încercări de sinucidere în rândul femeilor, bărbaţii sunt mai predispunşi să ducă la capăt actul sinuciderii deoarece, de obicei, ei folosesc metode mai eficiente cum ar fi împuşcarea.

Poate exista riscul sinuciderii dacă:
• Persoana se simte fără speranţă, izolată social sau singură;
• Persoana trece printr-un eveniment stresant cum ar fi pierderea unei persoane dragi, serviciul militar, o despărţire, o boală gravă sau probleme financiare sau legale;
• Există un abuz de substanţe – abuzul de alcool şi droguri poate agrava tendinţele suicidare şi poate face persoana suficient de nesăbuită sau impulsivă încât să acţioneze conform gândurilor;
• Persoana are gânduri suicidare şi are acces la arme de foc;
• Persoana are afecţiuni psihiatrice subiacente precum depresie majoră, tulburare de stres posttraumatic, tulburare bipolară, tulburări de personalitate, anxietate sau psihoză (detaşare de realitate), paranoia;
• Există antecedente familiale de tulburări psihice, abuz de substanţe, sinucidere sau violenţă, inclusiv abuz fizic sau sexual;
• Există o boală care poate fi asociată cu depresia şi gândurile suicidare aşa cum este cazul bolilor cronice, durerii cronice sau bolilor terminale;
• Persoana este bisexuală, homosexuală sau transsexuală şi nu are susţinerea familiei sau are un anturaj ostil.

În cazul copiilor şi al adolescenţilor sinuciderea urmează unui eveniment stresant din viaţa sa. Trebuie ştiut că ceea ce unui tânăr i se pare grav sau insurmontabil poate părea minor pentru un adult (aşa cum sunt problemele de la şcoală sau pierderea unei relaţii de prietenie). În unele cazuri, un copil sau un adolescent poate avea sentimente suicidare datorită unor circumstanţe din viaţa sa despre care nu vrea să vorbească. Unele dintre acestea sunt:
• Existenţa unei afecţiuni psihiatrice, inclusiv depresie;
• Pierderea unei relaţii sau conflictul cu prietenii apropiaţi sau membrii familei;
• Antecedente de abuz fizic sau sexual;
• Probleme legate de alcool sau droguri;
• Sarcina;
• Identificarea unei boli cu transmitere sexuală;
• Persoana este victima unei agresiuni;
• Persoana nu este sigură de orientarea sexuală.

Uneori persoanele cu tendinţe suicidare pot omorî mai întâi alte persoane şi apoi să se sinucidă. Acest lucru este cunoscut sub numele omucidere-sinucidere sau crimă-sinucidere. Unii dintre factorii de risc pentru această situaţie includ:
• Existenţa în trecut a unui conflict cu soţul sau partenerul;
• Problemele familiale actuale de natură financiară sau legală;
• Istoric de tulburări ale sănătăţii mintale, mai ales depresia;
• Abuzul sau dependenţa de alcool sau droguri;
• Accesul la o armă de foc (aproape toate cazurile de crimă-sinucidere sunt realizate cu ajutorul unei arme de foc).

Unele studii au arătat că e posibil să existe o legătură între începerea tratamentului cu antidepresive şi riscul crescut de sinucidere. Totuşi această legătură nu este clară, iar lipsa tratamentului antidepresiv atunci când este necesar creşte de asemenea riscul de sinucidere.

Cauze posibile

Gândurile suicidare au numeroase cauze. Cel mai adesea, gândurile suicidare sunt rezultatul sentimentului că nu poţi face faţă atunci când eşti pus într-o situaţie copleşitoare. Dacă nu există speranţă pentru viitor, poţi crede greşit că sinuciderea reprezinţă soluţia problemei. Poţi experimenta un fel de vedere în tunel, în care, în cazul unei situaţii de criză crezi că sinuciderea este singura cale de ieşire.

Poate exista şi o componentă genetică asociată sinuciderii. Persoanele care se sinucid sau au gânduri sau comportament suicidar au în familie antecedente de sinucidere. Deşi sunt necesare cercetări mai amănunţite în ceea ce priveşte posibila componentă genetică, se pare că există o legătură genetică a comportamentului impulsiv care ar contribui la tendinţele suicidare.

Trebuie să mergi urgent la doctor dacă:

• Crezi că, în acel moment, poţi să-ţi faci rău singur sau să încerci să te omori;

Dacă ai tendinţe suicidare, dar nu eşti în pericol imediat de a-ţi face rău:
• Caută compania unui prieten apropiat sau unei persoane dragi, chiar dacă poate fi dificil să vorbeşti despre sentimentele tale;
• Vorbeşte cu un preot;
• Fă o programare la medic, psiholog sau alte persoane care se ocupă cu astfel de situaţii.