Suflul cardiac

Descriere

Suflul cardiac reprezintă zgomotul anormal care apare în timpul ciclului cardiac – ca un foşnit sau şuierat – şi este produs de trecerea turbulentă a sângelui prin inimă sau în apropierea ei. Aceste sunete pot fi auzite cu ajutorul unui stetoscop. O bătaie cardiacă normală este formată din două zgomote care sunt zgomotele produse de închiderea valvelor.

Suflurile cardiace pot fi prezente de la naştere (congenitale) sau pot apărea pe parcursul vieţii. Un suflu cardiac nu este o boală, dar el poate indica o problemă cardiacă subiacentă.

Toate suflurile sunt analizate din punct de vedere al tonalităţii, intensităţii şi duratei. Pot avea diferite grade între 1 şi 6, 1 fiind foarte slab şi 6 foarte puternic.

Tipuri de sufluri:
• Suflul sitolic – apare în timpul contracţiei muşchiului cardiac. Suflurile sistolice sunt împărţite în sufluri de ejecţie (datorate fluxului sangvin care trece printr-o valvă sau vas îngustat) şi suflurile de regurgitaţie (refluxul de sânge către una din camerele inimii).
• Suflul diastolic – apare în timpul relaxării muşchiului cardiac între două contracţii. Suflurile diastolice se pot datora îngustării (stenozei) valvei mitrale sau tricuspidiene, sau regurgitării sângelui prin valva aortică sau pulmonară.
• Suflul continuu (sistolo-diastolic) – apare pe toată durata ciclului cardiac.

Cele mai multe sufluri cardiace sunt inofensive (inocente) şi nu necesită tratament. Unele dintre ele pot necesita alte investigaţii pentru a şti cu siguranţă că nu sunt produse de condiţii cardiace grave. Tratamentul, dacă este necesar, este cel al cauzei suflului cardiac.

Dacă o persoană are un suflu cardiac inofensiv, cel mai probabil ea nu va prezenta alte semne sau simptome.

Un suflu cardiac anormal poate să nu determine niciun semn evident în afara sunetului neobişnuit pe care îl aude doctorul la auscultaţia inimii cu un stetoscop. Totuşi, dacă există vreunul dintre următoarele semne sau simptome, ele pot indica o problemă cardiacă:
• Culoare violacee a pielii, mai ales la nivelul vârfului degetelor şi al buzelor;
• Edeme sau creşterea bruscă în greutate;
• Scurtarea respiraţiei;
• Tuse cronică;
• Ficatul mărit (hepatomegalie);
• Dilatarea venelor de la nivelul gâtului;
• Apetit scăzut şi creştere necorespunzătoare la copii;
• Transpiraţii intense care apar la efort minim sau chiar în lipsa vreunui efort;
• Durere în piept;
• Ameţeală;
• Leşin.

Factorii care cresc riscul de a avea o afecţiune cardiacă de la naştere includ:
• Istoricul familial de defecte cardiace. Dacă rudele de sânge au avut defecte cardiace, acest lucru creşte probabilitatea ca o persoană să aibe defecte şi sufluri cardiace.
• Bolile din timpul sarcinii. Anumite afecţiuni apărute pe parcursul sarcinii precum diabetul zaharat necontrolat sau rubeola, cresc riscul de apariţie a defectelor cardiace şi suflurilor la făt.
• Folosirea anumitor medicamente sau a drogurilor ilegale pe parcursul sarcinii, precum şi a alcoolului poate duce la defecte cardiace.

Factorii care cresc riscul de apariţie a suflului cardiac pe parcursul viaţii includ:
• Hipertensiunea necontrolată;
• Istoricul de reumatism articular acut;
• Radioterapie la nivelul toracelui efectuată în antecedente;
• Infecţia anterioară a stratului intern al inimii (endocardită);
• Un atac cardiac (infarct miocardic) în antecedente;
• Hipertensiune pulmonară (creşterea tensiunii arteriale la nivelul plămânilor);
• Slăbirea muşchiului cardiac, uneori determinată de afecţiunea cunoscută sub numele de cardiomiopatie.

Cauze posibile

Există doua tipuri de sufluri cardiace: inocente şi anormale. O persoană care are un suflu cardiac inocent are inima normală.

Acest tip de suflu este frecvent la nou-născuţi şi copii.

Suflurile cardiace anormale sunt mai grave. La copii, suflurile anormale sunt date de obicei de boli cardiace congenitale. La adulţi, ele se datorează adesea unor afecţiuni dobândite ale valvelor cardiace.

 Suflurile cardiace inocente – apar atunci când sângele curge mai repede la nivelul inimii. Situaţiile în care poate apărea această viteză crescută a sângelui prin inimă producând un suflu inocent sunt:
• Activitatea sau exerciţiul fizic;
• Sarcina;
• Febra;
• Modificări ale structurii inimii, de exemplu modificări apărute în urma intervenţiilor chirurgicale pe inimă;
• Anemia (când nu există suficiente hematii – celule roşii ale sângelui – pentru a transporta oxigenul la ţesuturi);
• Excesul de hormoni tiroidieni (hipertiroidismul).

Modificările inimii datorate îmbătrânirii sau intervenţiilor chirurgicale pot produce de asemenea sufluri cardiace inocente. Aceste sufluri inocente pot dispărea cu timpul sau pot persista toată viaţa fără să determine alte probleme cadiace.

 Suflurile cardiace anormale. Deşi cele mai multe sufluri cardiace nu sunt grave, unele dintre ele pot apărea datorită unei probleme cardiace. Cele mai frecvente cauze de sufluri cardiace la copii sunt anomaliile structurale ale inimii (defectele cardiace congenitale). Defectele congenitale frecvente care determină sufluri cardiace sunt:
• Comunicări ale inimii sau şunturile cardiace. Multe sufluri cardiace la copii sunt rezultatul defectelor (găurilor) de la nivelul pereţilor dintre camerele inimii, cunoscute sub numele de defecte septale. Acestea pot fi grave sau nu, în funcţie de dimensiunea defectului şi de localizare. Şunturile apar atunci când există un flux anormal de sânge între camerele inimii sau vasele de sânge, ceea ce duce la apariţia unui suflu.
• Anomaliile valvulare. Anomaliile valvulare congenitale sunt prezente de la naştere, dar uneori sunt descoperite mult mai târziu.

Exemplele includ valvele care nu permit trecerea unui flux suficient de sânge (stenoză) sau cele care nu se închid corespunzător şi prezintă scurgeri (regurgitare).

Alte cauze de sufluri cardiace anormale includ infecţiile şi afecţiunile care distrug structura inimii şi sunt mai frecvente la copii mai mari sau la adulţi. De exemplu:
• Reumatismul articular acut  – apare după o infecţie faringiană cu Streptococ betahemolitic de grup A. Reumatismul articular acut netratat poate afecta permanent valvele cardiace şi să interfere cu circulaţia normală a sângelui la nivelul inimii.
• Endocardita – infecţia şi inflamaţia stratului intern al inimii şi valvelor. Endocardita apare în mod normal atunci când bacteriile sau alţi germeni din alte părţi ale corpului cum ar fi cavitatea bucală, se răspândesc prin cale sangvină şi se cantonează la nivelul inimii. Netratată, endocardita poate afecta şi distruge valvele cardiace. Această afecţiune apare de obicei la persoanele care au deja anomalii cardiace.
• Calcificarea valvulară. Această rigidizare sau îngroşare a valvelor numită stenoză mitrală sau aortică poate apărea la orice vârstă. Aceste valve se pot îngusta (stenoza) îngreunând trecerea sângelui prin inimă şi rezultând suflul cardiac.
• Prolapsul valvei mitrale. În această afecţiune, valva dintre atriul stâng (camera superioară stângă) şi ventriculul stâng (camera inferioară stângă) nu se închide corespunzător. Când ventriculul stâng se contractă, una sau ambele foiţe ale valvei mitrale se umflă în sus sau spre posterior către atriu ceea ce determină suflul.

Trebuie să mergi la doctor dacă:

Crezi că există un suflu cardiac la copil.