Surditatea

Descriere

Surditatea sau pierderea auzului reprezintă incapacitatea parţială sau totală de a auzi. Surditatea poate afecta una sau ambele urechi. Ea poate fi prezentă de la naştere (congenitală) sau poate deveni evidentă pe parcursul vieţii (dobândită). Diferenţa dintre cele două forme cea dobândită şi cea congenitală se referă doar momentul în care apare surditatea. Nu specifică însă dacă, cauza care duce la pierderea auzului este genetică (ereditară).

Surditatea dobândită poate fi sau nu genetică. De exemplu, poate fi o manifestare a unei forme de surditate genetică cu debut tardiv. Pe de altă parte, surditatea dobândită se poate datora unor leziuni ale urechii datorate zgomotului sau altor condiţii.

Similar, surditatea congenitală poate fi sau nu genetică. De exemplu, ea poate fi asociată cu şuviţe de păr alb şi poate fi dată de o boală genetică numită sindromul Waardenburg. De fapt, mai mult de jumătate din cazurile de surditate congenitală sunt ereditare. Surditatea congenitală poate fi însă datorată şi unor condiţii sau infecţii la care a fost expusă mama în timpul sarcinii, de exemplu rubeola.

Pierderea auzului mai poate fi clasificată şi în funcţie de partea sistemului auditiv care este afectată. Când este afectat sistemul nervos se numeşte surditate neurosenzorială. Când sunt afectate părţile urechii responsabile de transmiterea sunetului se numeşte surditate de transmisie.

Odată cu înaintarea în vârstă există o pierdere progresivă a capacităţii de percepere a sunetelor cu frecvenţe înalte cunoscută sub numele de presbiacuzie. Aceasta începe la adultul tânăr, dar de obicei nu interferă cu capacitatea de înţelegere a conversaţiilor decât mult mai târziu.

Zgomotul este responsabil de cca. jumătate din cazurile de pierdere a auzului, ducând la un oarecare grad de afectare a auzului la 5% din populaţia globului.

Simptomele surdităţii includ pierderea uşoară a auzului la sunete cu frecvenţe înalte, pierderea auzului asociată cu ţiuituri sau zgomote (tinitus) şi surditatea completă. Simptomele pot apărea treptat pe parcursul timpului.

Persoanele afectate de surditate vor evita să ia parte la discuţii, vor asculta radioul sau televizorul tare şi vor cere celorlalte persoane să repete ceea ce spun.

Cauze posibile

Condiţiile care afectează cohlea, nervul vestibulocohlear (nervul VIII cranian), măduva spinării sau creierul produc surditate neurosenzorială. Aceastea includ:
• Boala Meniere;
• Meningita;
• Rujeola (pojar);
• Oreionul;
• Boli autoimune (de exemplu granulomatoza Wegener);
• Pierderea auzului datorată înaintării în vârstă (presbiacuzie);
• Leziuni ale nervilor datorate sifilisului;
• Surditatea idiopatică (de cauză necunoscută);
• Naşterea prematură determină surditate neurosenzorială la cca 5% din cazuri;
• Tumorile nervoase;
• Scleroza multiplă;
• Accidentele vasculare cerebrale;
• Toxicitatea anumitor medicamente care pot afecta auzul reversibil, de exemplu aspirina, diureticele, antiinflamatoarle nesteroidiene şi antibioticele macrolide sau ireversibil, de exemplu chimioterapicele pe bază de platină (cisplatin) şi aminoglicozidele (gentamicina);
• Substanţe ototoxice: metale precum plumb şi mercur; solvenţi precum toluen, xilen, stiren, white spirits, percloretilenă, tricloretilenă; monoxidul de carbon; acidul cianhidric; pesticide, ierbicide de exemplu paraquat, compuşi organofosforici.

Condiţiile care afectează conductul auditiv, timpanul şi urechea medie duc la surditatea de transmisie. Aceastea includ:
• Dopuri de cerumen (ceară) care blochează conductul auditiv;
• Otita medie;
• Adenoidita cronică;
• Otoscleroza;

Alte cauze:
• Ereditatea;
• Traumatismele;
• Infecţii ale urechii;
• Persoanele infectate cu HIV/SIDA prezintă frecvent anomalii ale sistemului auditiv;
• Infecţia cu Chlamydia transmisă de la mamă la copil în timpul naşterii poate duce la pierderea auzului la nou-născuţi;
• Sindromul alcoolismului fetal duce la pierderea auzului la 64% dintre nou-născuţii din mame alcoolice, datorită efectului ototoxic asupra fătului în dezvoltare şi datorită malnutriţiei din timpul sarcinii produsă de consumul excesiv de alcool;
• Expunerea prelungită la zgomot intens;

Trebuie să mergi la doctor dacă:

Tulburările de auz afectează activităţile zilnice ale persoanei afectate.