Tulburări de respiraţie

Descriere

Ventilaţia este un proces mecanic în care anumiţi muşchi (inclusiv cei toracici şi diafragma) determină intrarea şi ieşirea aerului în şi din plămâni. Ventilaţia este o componentă decisivă a respiraţiei, procesul prin care oxigenul din aer este introdus şi folosit de organism şi dioxidul de carbon este îndepărtat din celule şi eliminat în aerul atmosferic.

Tulburările de respiraţie sunt simptome ce pot apărea într-o mare varietate de tulburări şi afecţiuni care interferă cu respiraţia şi ventilaţia. Dificultăţile respiratorii, uneori numite dispnee, pot fi produse de infecţii, inflamaţii, traumatisme, tumori, obstrucţii ale căilor aeriene şi alte procese anormale.

Cele mai frecvente forme de dispnee sunt:
• trosnituri, pocnituri, bolborosit apărute la nivelul căilor aeriene inferioare din plămâni. Acestea pot fi determinate de pneumonie, edemul pulmonar, fibroza pulmonară şi bronşita acută;

• scurtarea respiraţiei, senzaţie de lipsă de aer apărută la efort sau fără efort;

• stridorul, un sunet ascuţit apărut în timpul respiraţiei, adesea cauzat de  un blocaj de la nivelul gâtului. Acesta poate fi dat de epiglotită, inhalarea de fum, tumefacţia (inflamaţia) faringelui, amigdalelor sau vegetaţiilor adenoide, sau prezenţa unui corp străin.

• Wheezingul, un şuierat, fluierat produs de îngustarea căilor aeriene de la nivelul plămânilor. Acesta este dat de astmul bronşic, reacţiile anafilactice, boala pulmonară obstructivă cronică, bronşita acută, bronşiolita, insuficienţa cardiacă sau pneumonia.

Dificultăţile respiratorii pot apărea la orice vârstă şi la orice grup populaţional. Pot fi determinate de afecţiuni relativ uşoare care pot fi simplu de tratat, de unele de gravitate medie, cum ar fi pneumonia virală sau de anumite situaţii ce pot pune viaţa în pericol, de exemplu criza astmatică severă sau insuficienţa cardiacă.

În funcţie de cauză, dificultăţile respiratorii pot fi scurte şi să dispară rapid, cum ar fi hiperventilaţia. Ele pot apărea în episoade bruşte, severe cum ar fi cele care apar în apneea de somn sau astm. Uneori ele pot fi cronice şi să se menţină pe o lungă perioadă de timp, aşa cum apar în  boala pulmonară obstructivă cronică sau în cancerul pulmonar.

Simptomele care pot apărea alături de dispnee:
• tuse;
• bătăi ale aripioarelor nazale;
• ameţeală;
• febră;
• paloare (piele sau buze foarte palide) sau cianoză (coloraţie violacee a pielii, buzelor sau unghiilor);
• anxietate şi nelinişte;
• edem al extremităţilor sau mărirea de volum a abdomenului;
• slăbiciune, fatigabilitate şi senzaţie de oboseală cu sau fără efort;

Cauze posibile

Cauze respiratorii ale dispneei:
• bronşita acută;
• astmul bronşic;
• bronşiolita;
• traumatismele toracice cu fractura coastelor, pneumotorax (plămâni colabaţi, prezenţa aerului în torace), hemopneumotorax (prezenţa de aer şi sânge în cavitatea toracică);
• boala pulmonară obstructivă cronică;
• epiglotita (inflamaţia epiglotei);
• crupul (infecţia virală caracterizată prin tusea „lătrătoare”);
• cancerul pulmonar;
• pleurezia (inflamaţia foiţei care acoperă plămânii);
• sarcoidoza;
• tuberculoza pulmonară;
• pneumonia;
• edemul pulmonar (prezenţa de lichid în plămâni);
• embolismul pulmonar (cheag de sânge care blochează una sau mai multe artere de la nivelul plămânilor);
• hipertensiunea pulmonară (creşterea presiunii sângelui de la nivelul plămânilor datorită îngustării sau rigidizării arterelor pulmonare);
• traumatisme la nivelul faringelui, lezarea sau ruptura corzilor vocale;

Alte cauze de dificultăţi respiratorii:
• alergii sau reacţii anafilactice;
• episoade anxioase sau atacuri de panică;
• anumite tipuri de cancer, cum ar fi leucemia;
• afecţiuni cardiace, de exemplu atacul cardiac (infarctul miocardic), boala arterelor coronare (îngustarea sau rigidizarea arterelor de la nivelul inimii), boli cardiace congenitale, cardiomiopatia, pericardita, aritmiile cardiace şi insuficienţa cardiacă congestivă;
• altitudinea înaltă;
• anemia;
• sarcina;
• hiperventilaţia;
• afecţiuni neurologice sau neuromusculare, cum ar fi sindromul Guillain-Barre, traumatismele craniene, supradozarea narcoticelor, miastenia gravis sau sindromul postpoliomielită;
• obezitatea sau condiţia fizică proastă;
• temperaturile extreme;
• insuficienţa unui organ, cum ar fi insuficienţa renală acută;
• septicemia (infecţie generalizată);
• ascita severă (prezenţa de lichid în cavitatea abdominală);
• tonsilita severă;
• şocul.

Trebuie să mergi urgent la doctor dacă:

Dispneea este însoţită de:
• bradipnee (scăderea frecvenţei respiraţiei) sau apnee (oprirea respiraţiei);
• tulburări de comportament, alimentaţie sau modificări ale stării de alertă la copil sau sugar;
• modificări ale stării de conştienţă sau alertă, cum ar fi leşinul sau lipsa de reacţie;
• modificări ale stării mentale sau schimbarea bruscă a comportamentului  cum ar fi confuzie, delir, letargie, halucinaţii sau iluzii;
• sufocarea, însoţită sau nu de imposibilitatea de a vorbi;
• ameţeală;
• paloare (piele sau buze foarte palide) sau cianoză (coloraţie violacee a pielii, buzelor sau unghiilor);
• tahicardie (creşterea ritmului cardiac), de obicei la mai mult de 100 bătăi pe minut;
• durere în piept sau senzaţie de presiune toracică;
• greaţă;
• edemul brusc al buzelor, feţei sau gurii datorită unei reacţii alergice;
• edemul extremităţilor sau al abdomenului;
• tahipnee, respiraţie rapidă, mai mult de 16 respiraţii pe minut la adult;
• wheezing;
• tuse „lătrătoare” (crupul).