Vedere neclară

Descriere

Vederea neclară sau înceţoşată reprezintă pierderea vederii clare. Poate apărea brusc sau treptat şi poate afecta unul sau ambii ochi.

Vederea neclară poate fi un simptom al unei mari varietăţi de afecţiuni sau condiţii de gravitate diferită de la uşoare la grave.

Vederea înceţoşată poate apărea ca urmare a unor probleme minore precum miopie sau purtarea unor ochelari necorespunzători.

Vederea neclară poate fi un semn normal al îmbătrânirii. Cu toate acestea, vederea neclară poate fi dată de infecţii, inflamaţii, traumatisme, cancer sau alte procese anormale; de aceea, trebuie consultat medicul atunci când apar tulburări de vedere.

Anumite modificări ale vederii pot indica o urgenţă medicală care poate duce la pierderea vederii, cum este cazul glaucomului, leziunilor oculare sau dezlipirea (desprinderea) de retină sau chiar la pierderea vieţii în cazul accidentelor vasculare cerebrale sau hemoragiilor cerebrale. Chiar şi prezenţa temporară a vederii neclare nu trebuie ignorată deoarece poate fi dată de o condiţie serioasă precum atacurile cerebrale sau atacurile ischemice tranzitorii, hipertensiunea, epilepsia sau migrena.

În funcţie de cauză, vederea neclară poate debuta brusc şi să dispară rapid, aşa cum se întâmplă atunci când se încearcă focalizarea unui obiect aflat la distanţă mare după ce persoana a citit, sau după expunerea exagerată la soare. De asemenea, vederea neclară poate apărea în episoade bruşte, grave cum se întâmplă în cazul dezlipirii de retină sau traumatismelor craniene. Vederea neclară care se dezvoltă lent şi este însoţită de simptome precum halouri în jurul luminilor poate fi un semn de cataractă.

Orice modificare a vederii trebuie evaluată de medic. Vederea neclară poate fi un simptom al unei afecţiuni serioase precum encefalita, tumorile cerebrale sau detaşarea retinei.

Simptome ale vederii ce pot însoţi vederea înceţoşată:
• Sângerare de la nivelul ochiului;
• Scurgeri de la nivelul ochiului;
• Uscăciunea ochilor;
• Dureri oculare;
• Sensibilitate crescută la lumină;
• Creşterea secreţiei lacrimale;
• Prurit (mâncărime) ocular;
• Pierderea vederii centrale sau laterale (periferice);
• Vedere slabă la apropiere;
• Vedere slabă în lumină redusă;
• Ochii roşii, inflamaţi;
• Vederea unor obiecte sau puncte care plutesc.

Alte simptome:
• Dureri abdominale;
• Eritem (roşeaţă) în formă de fluture la nivelul nasului şi obrajilor;
• Depresie;
• Ptoză palpebrală (pleoape căzute);
• Fatigabilitate;
• Febră;
• Dificultăţi progresive de mers şi vrobit, pierderea memoriei sau furnicături sau slăbiciune la nivelul extremităţilor;
• Cefalee;
• Hipertensiune;
• Dureri articulare;
• Dificultăţi de concentrare;
• Scădere inexplicabilă în greutate.

Cauze posibile

Cauze oculare ale vederii înceţoşate:
• Astigmatismul (deformare a corneei caracterizată de curbura inegală);
• Uscăciunea ochilor;
• Iritaţia ochilor;
• Hipermetropia (ochiul vede mai bine la distanţă decât la apropiere);
• Miopie (ochiul vede mai bine la apropiere decât la distanţă);
• Presbiopia (pierderea normală, treptată a capacităţii ochiului de a focaliza obiectele apropiate datorată îmbătrânirii);
• Prescripţie greşită a ochelarilor sau lentilelor de contact.

Boli şi condiţii oculare:
• Cataracta;
• Conjunctivita (inflamaţia conjunctivei);
• Ulcerul cornean;
• Inflamaţia sau infecţia oculară;
• Glaucomul (creşterea presiunii din interiorul ochiului, inclusiv glaucomul cu unghi închis şi atacul acut de glaucom);
• Degenerarea maculară (condiţie care determină înceţoşarea vederii centrale);
• Nevrita optică (inflamaţia nervului optic);
• Dezlipirea de retină (detaşarea stratului intern al ochiului care este sensibil la lumină de vasele de sânge care asigură oxigenul şi substanţele nutritive necesare);
• Ocluzia vaselor retiniene (blocarea vaselor de sânge de la nivelul ochiului);
• Retinoblastomul (cancer al retinei);
• Retinopatia diabetică sau alte complicaţii ale diabetului;
• Uveita şi irita (inflamaţie a uveei şi irisului).

Cauze inflamatorii ale vederii înceţoşate:
• Scleroza multiplă (boală care afectează creierul şi măduva spinării determinând slăbiciune, tulburări de echilibru şi coordonare şi alte probleme);
• Miastenia gravis (boală autoimună neuromusculară care produce slăbiciune musculară);
• Lupusul eritematos sistemic (boală în care organismul atacă celulele şi ţesuturile proprii).

Alte cauze:
• Amfetaminele sau alte droguri ilegale;
• Anemia;
• Comoţiile;
• Migrena;
• Sarcina;
• Sarcoidoza (boală inflamatorie care afectează în mod obişnuit plămânii, pielea şi ochii);
• Arterita temporală (inflamaţie a vaselor de sânge de la nivelul capului);
• Atacuri ischemice tranzitorii (simptome temporare asemănătoare atacurilor cerebrale care pot fi un semn al unui accident vascular cerebral iminent).

Cauze grave de vedere neclară:
• Embolia din leziunile aterosclerotice (plăci care ajung la creier şi pot determina atacuri cerebrale);
• Botulismul;
• Hemoragiile cerebrale (sângerări cerebrale);
• Tumori cerebrale;
• Encefalita (inflamaţia şi edemul cerebral datorită unei infecţii virale sau altor cauze);
• Leziuni craniene;
• Atacuri cerebrale (accidente vasculare cerebrale);
• Insuficienţa vertebrobazilară.

Trebuie să mergi urgent la doctor dacă:

Apar simptome grave precum:
• Vedere înceţoşată apărută după un traumatism cranian;
• Modificări ale stării de conştienţă sau alertă precum leşinul sau lipsa de reacţie;
• Modificări ale stării mentale sau schimbări bruşte de comportament cum ar fi confuzie, delir, letargie, halucinaţii şi iluzii;
• Dificultăţi de înţelegere a limbajului;
• Vorbire neclară, deformată sau incapacitatea de a vorbi;
• Febră mare (peste 38,30C);
• Pierderea memoriei;
• Amorţeală sau paralizie pe o parte a corpului;
• Vederea unor halouri în jurul luminilor sau pete negre în câmpul vizual (scotoame) sau vedere distorsionată;
• Convulsii;
• Cefalee severă;
• Modificări bruşte ale vederii, pierderea vederii sau dureri oculare;
• Slăbiciune (scăderea forţei musculare).