Pe filieră germanică provine de la numele “Adelheida” sau “Adelheidis” compus la rândul lui din “Adel” care înseamnă nobleţe şi “haida” sau “heid” care apare ca element component al celor mai multe nume feminine germanice.
Ada poate proveni şi de la numele “Adela” care la rândul lui este o prelungire al numelui comun “adel” ce înseamnă “nobilime, nobil”.
Termenul s-a impus rapid şi în calitate de prenume, fiind utilizat mai ales în ţări precum Anglia, Franţa, Germania sau Italia.
Există teorii care susţin că Ada este de fapt varianta latină a numelui evreiesc “Adah”. El poate fi un nume independent sau un derivat diminutival care exprimă sentimente de afecţiune, alintare al unui nume frazeologic ‘El’adah „Elohim” ce înseamnă “a înfrumuseţa, a împodobi”.
În calendarul creştin a fost atestat în secolul al VII – lea ca nume al unei prinţese: “Fericita Adela” care ulterior a devenit călugăriţă.
Biserica occidentală o sărbătoreşte pe data de 24 decembrie.