Adrian

Foarte des întâlnit în onomastica românească, numele Adrian înseamnă “locuitor al Hadriei”. În Italia antică, două localităţi (una în regiunea Veneţiei, veche colonie ce avea raporturi comerciale cu Grecia şi una în regiunea picenă, probabil locul de origine al gintei Aelia, emigrată in Spania, şi din care descinde împăratul Adrian) poartă acest nume.

Fiind o zonă geografică, iniţial numele indica apartenenţa, provenienţa: “cel de la / din Hadria”.

În onomastica românească a pătruns odată cu răspândirea creştinismului pe teritoriul ţării noastre. Adrian şi Adriana au fost atestate chiar şi în documentele provenite din cancelaria lui Ştefan cel Mare, sub forme vechi de pronunţare: Adriiena, Adriiana, Adreiana, Andriiana, Andreian, Udrişte, Udre (vine din grecescu Adrianus), Udrica, Udrecan, Udroiu, Hudrea, Hudrici, Udrea.

De asemenea, mulţi martiri ai creştinismului au purtat acest nume. În credinţa creştin ortodoxă Sfântul Mucenic Adrian a fost un exemplu de hotărâre şi credinţă, el este sărbătorit pe 26 august.

Însă, numele Adrian a fost purtat şi de unul dintre cei care i-au persecutat pe creştini, împăratul Adrian.

Ulterior numele Adrian a fost preluat din latină de către greci, sub forma Adrianos. Astfel, numele a ajuns la popoarele slave, apoi la romani, continuând până în zilele noastre să fie foarte des folosit.