Anton este un nume românesc, de origine latină (foarte apropiat de numele etrusce Antius, Antenius, Antilius) fiind o formă a numelor Antonie, Antonia. Preluate de la greci sub formă de Antonios înseamnă “floare”, „nepreţuit”, „demn de laudă” – „anthos”.
Nume independent se răspândeşte în onomastica creştină din primele secole ale erei noastre, prin impactul pe care l-au avut sfinţii Antonie cel Mare al Egiptului, fondatorul vieţii monahale răsăritene sau Sfântul Anton de Padova, călugăr franciscan, cunoscut predicator al Sfintelor Evanghelii. Despre cel din urmă se spune că în momentul morţii sale clopotele din Lisabona şi Padova au bătut singure.
În calendarul creştin, Sfântul Antonie este pomenit pe data de 23 noiembrie.