Numele Carina a pătruns relativ recent în onomastica românească, dar a devenit rapid foarte îndrăgit şi foarte des folosit.
Îşi are originile în spaţiul latin, semnificând: “iubit”, „drag”, „graţios”, de la adjectivul „carus”, conservat în limba latină „carino” şi în limba franceză „cher”.
În onomastica germanică, Carina se prezintă sub formă de Karina – prescurtare de la Ecaterina, cu varianta masculină Karinus (derivat de la Katalin).
De-a lungul timpului, varianta masculină a prenumelui Carina şi-a pierdut rezonanţa.
Calendarul catolic o sărbătoreşte pe sfânta Carina, martira din Arcira pe data de 7 noiembrie. Ea a rămas cunoscută pentru credinţa şi devotamentul fără margini pentru care a fost persecutată în perioada împăratului Iulian Apostatul.