Se consideră că latinescul Cornelius este derivat de la termenul „cornus” care se traduce prin „corn”.
Cornelia şi Cornelius sunt şi nume gentilice, aparţinătoare gintei Cornelia, unul dintre cele 16 triburi rustice împărţite în familiile Maluginenisis, Servius Cornelius Maluginenisis.
În onomastica creştină, numele a pătruns prin cel care a fost papa Cornelius, martir de origine romană.
În cea românească a pătruns, sub formele Cornea şi Cornila, odată cu pătrunderea în onomastica slavă, în secolul 16.
În Noul Testament, Cornelius era un centurion trimis de îngeri în căutarea lui Petru. Întâlnirea celor doi a conchis cu convertirea lui Cornelius la creştinism.
Sfântul Corneliu, botezat de apostolul Petru, este sărbătorit pe data de 13 septembrie.