„Dumnezeu este perfecţiunea”
La originea numelui Elisabeta se află numele ebraic Elisheba sau Elizewa, format din corespondentul „El” (Dumnezeu) şi termenul „sheba” care defineşte cifra 7 – cifra perfecţiunii.
În lumea creştină, două mari sfinte au purtat numele Elisabeta: soţia lui Zaharia, mama Sf. Ioan Botezătorul şi Sfânta Cuvioasă Elisaveta.
Prima a avut un impact răsunător asupra creştinismului, în timp ce a doua a ales o viaţă retrasă, petrecută în singurătate, cu post şi rugăciune.
Sfânta Elisabeta este pomenită de biserica orientală pe data de 24 iunie, ziua în care s-a născut Ioan Botezătorul şi de către biserica occidentală pe data de 5 noiembrie.