De ce înşală bărbaţii versus de ce înşală femeile

A curs multă cerneală (ori s-a bătut mult la tastatura computerului) pe subiectul acesta.  Sunt mai multe teorii vehiculate, însă eu am ajuns la una care, probabil, te va surprinde.

Am purtat o discuţie interesantă cu psihoterapeutul Constantin Cornea care, după 15 ani de experienţă şi sute de confesiuni ascultate – poate cu şerveţele şi ochi în lacrimi pentru partea feminină şi un zâmbet şugubăţ, dar mândru, în colţul gurii – mi-a creionat o ipoteza interesantă.

“Dacă o femeie înşală abia după ce şi-a găsit un motiv şi apoi un vinovat, un bărbat înşală doar pentru că a avut ocazia. El este mai simplu în atitudine. A văzut că are cu cine, a încercat, a remarcat că se poate şi a trecut la fapte”, mi-a spus încă de la începutul discuţiei, psihoterapeutul. Constantin Cornea crede că articolele în care se explică femeilor faptul că bărbatul înşală din diverse motive sexuale ori că nu au grijă să fie îndeajuns de sexi  sunt neadevărate.

Recomandări

Infidelitatea în cuplu, deal-breaker?

Despre dragoste, emoţii şi greşeli în relaţie

Aceste motive reprezintă mai puţin de 5% din adevăr. Pentru că, mi-a repetat psihoterapeutul, bărbatul înşală pentru că are ocazia. “Pentru el procesele de conştiinţa, explicaţiile, vin mai târziu. De obicei atunci când este prins sau când este bănuit. În rest, bărbatului nu îi prea pasă.Chiar dacă partenera lui este o gimnastă în pat, chiar dacă miroase non stop a Chanel 5 sau este îmbrăcată precum un star. El se bucură de acestea dacă îi sunt oferite de consoartă, şi chiar o apreciază pentru eforturi. Dar asta nu înseamnă că va scăpa ocazia, dacă aceasta i se va ivi.”

Am înţeles după discuţia cu Constantin Cornea că acesta este şi motivul pentru care bărbatul apelează mai greu la psiholog. Femeile au o seamă întreagă de sentimente: materne, procese de conştiinţă dacă au înşelat sau sunt pe cale să înşele, dacă sunt de părere că au probleme de comunicare în cuplu sau la serviciu, dacă nu înţeleg exact ce doreşte soţul sau societatea de la ele, dacă îşi cresc sau nu bine copiii. Şi altele asemenea.

La bărbat este mai simplu, vine la psiholog dacă s-a îndrăgostit, dacă a aflat că partenera îl înşală sau dacă are probleme sociale. În rest, Constantin Cornea e de părere că “berea este medicamentul suprem.” Restul: problemele de comunicare, cum să fie un tată sau un soţ bun, cum să lucreze la construcţia propriei cariere, dacă greşeşte faţă de cineva nu sunt subiecte care să populeze prea mult timp mintea masculină. Repet, asta mi-a spus psihoterapeutul. “Chiar dacă a ajuns să apeleze la medicamentul numit bere mult peste orice limită, el nu are probleme, deci nu are nevoie de ajutor. Dacă soţia consideră că sunt probleme cu el, cu băutura, cu relaţia lor, să se ducă ea la psiholog. El nu este nebun. Deci nu are nevoie.”

În concluzie, Constantin Cornea consideră că doamnele care îşi fac procese de conştiinţă, considerându-se vinovate că soţul/partenerul le înşală ar trebui să înţeleagă că, în cele mai multe din cazuri nu ele sunt problema. Evident că există şi excepţii. În ambele tabere. Şi doamne care se neglijează sau cad în extrema reproşurilor şi îşi pun partenerii pe fugă ori să se refugieze în alte braţe cu piele catifelată. Dar şi domni care nu înşală ori de câte ori au ocazia. Pentru că îşi preţuiesc partenera, o iubesc şi o respectă!