Jocurile de noroc

Dependenta de jocuri de noroc este una la fel de grava ca si dependenta de droguri sau alcool. In situatia in care acest comportament persista dincolo de efectele devastatoare in plan material, familial, social, profesional, putem vorbi despre jocul patologic. Ca si in cazul dependentei de droguri sau alcool, jocul de noroc dezvolta fenomenul de toleranta (apare nevoia de a creste "doza" pentru a obtine aceeasi stare de bine), iar incercarea de a nu mai juca este insotita de efecte fizice si psihice asemanatoare sevrajului la o substanta psihoactiva: iritabilitate, neliniste, dificultati de concentrare sau dispozitie depresiva. Din pacate, majoritatea celor care se confrunta cu o astfel de problema nu considera ca sufera de o tulburare de natura psihologica. Portretul jucatorului, conform statisticilor, este urmatorul: barbat cu varsta peste 30 ani, apartinand de obicei clasei sociale de mijloc. Jocul patologic se asociaza adesea cu consumul de alcool si droguri, ceea ce complica eventualele consecinte, dintre care cele mai frecvente sunt conflictele interpersonale si somajul.

Criteriile de diagnostic pentru jocul de noroc patologic sunt urmatoarele (Dr. Adela Salceanu):
– Inabilitatea progresiva de a controla acest comportament in detrimentul pierderilor financiare si relationale;
– Nevoia de a juca sume din ce in ce mai mari pentru a atinge aceeasi stare de excitabilitate;
– Jocul aduce cu sine o stare euforica, iar imposibilitatea de a juca determina fenomene de "sevraj";
– Existenta unor preocupari persistente in ceea ce priveste jocul: planificari, modalitati de a gasi bani etc.;
– Esecurile repetate in a controla jocul pe parcursul acestuia sau de a stopa acest comportament;
– Jocul, privit ca modalitate de a scapa de probleme sau de a diminua sentimente precum vinovatia, anxietatea, depresia, descurajarea;
– Pierderea unei sume de bani este urmata de un nou joc, cu credinta ca "sigur de data asta voi recupera ce am pierdut";
– Cei din jurul jucatorului sunt mintiti in legatura cu amploarea pierderilor sau lipsei controlului asupra comportamentului;
– Adesea apar comportamente ilegale, in legatura cu incercarea de a face rost de bani pentru a juca sau de a acoperi pierderile;
– In timp apar dificultati interpersonale, eventual pierderea de oportunitati profesionale sau a locului de munca actual.
Aparitia jocului de noroc patologic este progresiva, insidioasa, putandu-se situa ani in sir in limite "acceptabile" iar evolutia sa poate fi rezumata in patru faze (Dr. Adela Saceanu):

Faza 1 – a "castigului" – Permanentizarea comportamentului este determinata de cateva castiguri initiale. Persoana are iluzia controlului, sentimentul de incredere si omnipotenta.

Faza 2 – a "pierderii" – Incep sa apara pierderile iar jucatorul incepe sa dezvolte strategii sau ritualuri pentru a "aduce norocul inapoi".

Faza 3 – a "disperarii"- Continua sa piarda. In aceasta faza pot aparea comportamente ilegale, legate de procurarea de bani. Tot acum incep sa se deterioreze relatiile si pot aparea episoade depresive, idei si tentative de suicid.

Faza 4 – a "deznadejdii"- Acceptarea realitatii tuturor pierderilor si stoparea comportamentului determinata de limita extrema a dezastrelor financiare.

Ceea ce poate inca perpetua comportamentul este incercarea de a retrai starea de excitatie initiala. Sunt foarte putine cazurile in care cei care au o astfel de problema cauta ajutor in prima faza. De obicei, apeleaza la tratament in fazele 3 sau 4, ca urmare a deteriorarii relatiilor familiale sau a comiterii unor acte ilegale. Orice eveniment stresant, despartirea de cineva apropiat, o boala fizica, esecurile profesionale pot agrava evolutia acestui comportament. Dependenta de jocuri de noroc, ca orice alta dependenta de atlfel, poate fi tratata prin psihoterapie, aceasta fiind cam singura solutie de tratament. Din pacate retete pentru “tratament la domiciliu” nu exista iar psihoterapia nu poate fi facuta decat la solicitarea persoanei in cauza si este un demers de durata, care necesita disponibilitate, motivatie si implicare.

Iris Gogorici