Oamenii au nevoie de salivă în cantitate suficientă pentru a digera mâncarea, a hidrata și curăța cavitatea bucală, dar și pentru a digera mâncarea. Totuși, mulți dintre ei ajung să se confrunte, la un moment dat, cu o afecțiune care provoacă diminuarea producției de salivă și uscarea cavității bucale. Medicul stomatolog Sorina Stroe, asistent universitar doctor, explică de ce apare această afecțiune, denumită xerotomie, și cum poate fi combătută senzația de gură uscată.
„Senzația de gură uscată, numită și xerostomie, reprezintă efectul unei condiții preexistente, și nu o afecțiune în sine. De cele mai multe ori, scăderea fluxului salivar, care dă acea senzație de gură uscată, este de cauză medicamentoasă, des întâlnită în cadrul tratamentelor cu antihistaminice sau decongestionante administrate în răceli sau alergii, tratamentelor antihipertensive, diuretice, antidepresive, anticolinergice (utilizate în tratarea incontinenței urinare), tratamentelor pentru boala parkinson, radio și chimioterapie, etc.”, declară medicul stomatolog Sorina Stroe.
„În primul rând, saliva este importantă pentru că are un rol protector asupra dinților, în fața atacului carios. Scăderea fluxului salivar dă mai multe efecte, după cum urmează:
• halitoză (respirația urât mirositoare)
• senzație de disconfort
• predispoziție la apariția cariilor
• dificultate de a purta proteze
• probleme de înghițire și vorbire
Aceste simptome pot adesea fi însoțite și de simptome la alte niveluri, precum:
• gât uscat
• nas uscat
• usturimi/dureri de limbă, buze, gură din cauza uscăciunii
• alterări ale gustului
• sete constantă
• uscăciunea ochilor și a pielii
• alergii cutanate
• dureri articulare”, continuă medicul stomatolog Sorina Stroe.
„Având în vedere cauzele apariției xerostomiei, ea este mai frecvent întâlnită în rândul adulților de vârsta a treia, 1 din 5 oameni fiind afectați”, declară medicul stomatolog Sorina Stroe.
„Dacă este să vorbim despre alte cauze, care nu apar în urma unui tratament medicamentos, acestea ar putea fi:
• Respirăm mult pe gură și nu pe nas
• Deshidratarea
• Afecțiuni de tip diabet, alzheimer, sindromul sjogren (boală autoimună ce atacă glandele, întâlnită mai ales la femeile aflate la menopauză)
„Tratamentul pentru xerostomie urmărește să crească fluxul salivar, să protejeze împotriva cariei și să găsească un mai bun management al condiției ce cauzează xerostomia. Anumite tratamente pot fi regândite de către medic sau înlocuite, în funcție de fiecare caz în parte”, adaugă specialistul.
„1. Evitați pe cât posibil să luați decongestionante și anthistaminice atunci când nasul e înfundat și nu abuzați de ele.
2. Beți apă înainte de a lua pastile.
3. Pe cât posibil, luați tratamentele medicamentoase dimineața, nu seara, întrucât efectul xerostomiei nocturne este mai nociv decât al celei diurne.
4. Încercați formule buvabile pe cât posibil în tratamentele diferite pe care le luați și evitați cele cu administrare sublinguală.
În orice caz, nu întrerupeți tratamentele, ci mergeți să consultați medicul înainte de a face orice schimbare!
Există și tratamente medicamentoase ce cresc fluxul salivar, ce pot fi prescrise de către medicul dumneavoastră curant. De asemenea, buna igienă orală este esențială”, este recomandarea medicului stomatolog Sorina Stroe.
„ – Consumați bomboane sau gume pe bază de xylitol (nu cu zahăr)
– Hidratare bună
– Geluri de stimulare a producției salivare
– Folosiți balsam buze
– Puteți folosi un umidificator noaptea, mai ales la respirația orală (atenție însă, ea trebuie tratată pentru a se ajunge la o respirație normală nazală).
De evitat:
– Alimentele sau băuturile acide, picante, sărate, alcoolul, cofeina, apa de gură pe bază de alcool, fumatul”, încheie medicul stomatolog Sorina Stroe.