10 invenţii care ne-au schimbat viaţa

Multe lucruri pe care astăzi le folosim zilnic au fost inventate dintr-o întâmplare fericită. Desigur, inventatorii reprezintă o categorie de oameni extrem de specială cu un rol important în lumea noastră, dar şansa îşi găseşte şi ea loc în lumea invenţiilor.

Iată 10 produse care au fost inventate din greşeală şi care ne-au schimbat viaţa, majoritatea în bine!
 

Chipsuri de cartofi (1853)

Recomandări

Stomatologia, în pas cu tehnologia. Iată ultimele invenţii din cabinete

Tendinţele sinucigaşe, descoperite prin intermediul unei invenţii româneşti

George Crum, chef la Moon’s Lake House Lodge din Saratoga Springs (New York) a avut de-a face cu un client ciudat în anul 1853. O sursă spune că acesta era magnatul căilor ferate, Cornelius Vanderbilt, relatează History Extra.

Oricine ar fi fost, cineva s-a plâns de felul în care Crum prăjea cartofii, fiind prea groşi şi prea moi. Deşi acesta a încercat să-i facă apoi mai subţiri şi mai crocanţi, clientul era în continuare nemulţumit.

Pentru a se răzbuna, Crum a decis să-i dea o lecţie clientului. A făcut cei mai subţiri cartofi posibili şi atât de crocanţi încât o furculiţă îi fărâmiţa. Departe de a urî cartofii, clientul a luat o îmbucătură după alta, spunând că sunt foarte delicioşi şi a comandat mai mult. Vestea s-a răspândit repede, iar după 150 de ani, chipsurile ocupă un întreg raion de supermarket.

Zaharina, îndulcitor artificial (1877)

Într-o noapte din 1877, chimistul rus Constantin Fahlberg era atât de absorbit de muncă încât nu şi-a dat seama de trecerea timpului. Grăbindu-se, a uitat să se spele pe mâini.

La masa de cină, muşcând dintr-o bucată de pâine prăjită, a realizat că aceasta are un gust dulce. Apoi chimistul şi-a adus aminte cum, în timpul zilei, a vărsat un compus experimental pe mâini.

Intrigat, Fahlberg a plecat de la masă şi s-a grăbit în laborator pentru a examina compusul. A observat că pe toate recipientele pe care le-a folosit în experiment exista acest reziduu dulce.

Mai pe scurt, dacă Fahlberg îşi spăla mâinile înainte să plece din laborator, este posibil ca lumea să nu fi avut îndulcitor cu zero calorii.

Coca-Cola (1886)

În încercarea de a găsi un tratament pentru migrenă şi mahmureală, chimistul John Pemberton a realizat un sirop făcut din vin şi extract de coca, pe care l-a numit ”Pemberton’s French Wine Coca”.

În 1885, Atlanta, de unde era chimistul, a interzis alcoolul, forţându-l pe Pemberton să producă o versiune de sirop bazată numai pe coca care trebuia să fie diluată. Într-o zi, un barman neatent a folosit apă minerală în loc de apă normală pentru a dilua băutura. Se crede totuşi că aceasta a fost de fapt intenţia lui Pemberton.

Oricum, întâmplarea a făcut ca interzicerea alcoolului să ducă la cel mai popular suc din întreaga lume.

Razele X (1895)

Fizicianul german Wilhem Conrad Röntgen realiza experimente cu tuburi catodice pentru a investiga modul în care electricitatea trece prin substanţe gazoase. A umplut un astfel de tub cu gaz şi a trecut prin el un curent electric cu voltaj ridicat.

Spre surprinderea fizicianului, un ecran situat la un metru de tub s-a aprins cu o lumină verde, în condiţiile în care catodul care emitea lumină era înconjurat de un carton negru. Singura explicaţie era că razele (X) invizibile produse de tub au trecut prin carton, ajungând la ecran.

Folosindu-şi soţia drept cobai, Röntgen a descoperit că aceste raze treceau prin ţesutul mâinii ei, lăsând oasele vizibile. Vestea s-a răspândit repede în lume. După doar un an, razele X erau folosite pentru a diagnostica fracturile de oase.

Citeşte continuarea pe Descoperă.ro