Fundaţia PRAIS a realizat studiul „Obiceiurile de stil de viaţă ale adolescenţilor” în cadrul proiectului educaţional „Suntem generaţia în mişcare!”, în colaborare cu Departamentul de Sociologie al Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Administrative din cadrul SNSPA, sub coordonarea directorului departamentului, Prof. Dr. Vintilă Mihăilescu.
Studiul, aplicat pe un eşantion de peste 990 de respondenţi cu vârsta cuprinsă între 14 şi 16 ani, din liceele din Bucureşti şi Ploieşti, analizează şi aduce în prim plan date atât despre comportamentul alimentar al adolescenţilor, despre modul în care elevii de liceu îşi petrec timpul liber, locul pe care îl ocupă exerciţiile fizice în programul lor zilnic, cât şi despre durata şi calitatea somnului şi impactul acestora asupra sănătăţii. Din acest punct de vedere, studiul aduce o contribuţie importantă prin care lărgeşte perspectiva clasică asupra echilibrului energetic, acesta fiind analizat, de obicei, doar prin prisma aportului nutriţional şi al exerciţiilor fizice.
Rezultatele studiului relevă faptul că 46% dintre liceenii intervievaţi fac exerciţii fizice doar o dată pe săptămână sau deloc, în timp ce doar 17% fac mişcare în fiecare zi.
În medie, 50% dintre respondenţi abia dacă fac între 30 de minute şi o oră de exerciţii fizice pe săptămână.
Majoritatea liceeniilor din clasele a IX-a şi a X-a din Bucureşti şi Ploieşti, (peste 96%), sunt conectaţi la internet iar 55% dintre ei îşi petrec între 2 şi 4 ore în fata unui ecran (TV, DVD, tabletă). Peste 96% dintre liceeni îşi petrec 6 sau mai mult de 6 ore la şcoală, în timp ce studiului individual îi sunt alocate zilnic în medie între 1 şi 3 ore de peste 75% dintre aceştia. 41% dintre copii declară că îşi petrec zilnic între 1 şi 3 ore cu familia, iar 56% 4 şi peste 4 ore.
“Astfel, în medie pe zi, un elev de clasa a IX-a sau a X-a petrece în faţa unui ecran 7,5 ore (2,6 la TV, 1,5 – jocuri pe computer şi 3,4 ore comunicare online cu prietenii), la şcoala – 6,5 ore, la studiu individual – 2,1 ore, iar somnului îi alocă în medie 7,9 ore. Aceste activităţi totalizează 24 de ore, unui elev “mediu” fiindu-i practic imposibil să mai găsescă timp, în cursul săptămânii, pentru activităţi de mişcare în aer liber.” a declarat Silvia Bucur Preşedinte Fundaţia PRAIS.
Referitor la durata somnului la adolescenţi, rezultatele arată că 33% dintre respondenţi dorm peste 9 ore, 32% au răspuns că dorm 8 ore, iar 35% între 6 şi 7 ore pe noapte. Studiul a urmărit şi impactul deprivării de somn asupra elevilor: 36% au răspuns că nu se trezesc odihniţi, 38% se simt somnolenţi sau au adormit la şcoalaă, iar 29% au avut probleme de concentrare.
Aşadar, majoritatea adolescenţilor nu dorm suficient, durata optimă a somnului pe noapte – 8 ½ – 9 ¼ ore – nu este atinsă. Rezultatele studiului în grupul analizat arată că, odată cu creşterea numărului de ore dormite, greutatea şi indicele de masă corporală scad.
Alături de nutriţie şi exerciţii fizice, somnul trebuie luat în considerare atât în ceea ce priveşte prevenţia, cât şi în planul de tratament al obezităţii la copii şi adolescenţi.
Dintre adolescenţi, 23% nu iau micul dejun în fiecare zi, 9% sar peste această masă, în timp ce 68% mănâncă în fiecare zi dimineaţa. Fructele şi legumele sunt consumate cel puţin o dată pe zi de aproximativ 30% dintre intervievaţi, iar o dată pe săptămână de 5-6% dintre ei.
În privinţa consumului de dulciuri, 43% dintre adolescenţi mănâncă dulciuri de mai multe ori pe zi.
Studiul mai arată că elevul “standard” din clasele IX-X are 62,1 kg şi o înălţime de 173,4 cm, în timp ce eleva “standard” are 53,7 kg şi 164,6 cm.
Din punct de vedere al indicelui de masă corporală (IMC), 88% dintre fete şi 75% dintre băieţi au un raport greutate-înălţime, considerat de nutriţionişti, normal. 3% dintre fete şi 2% dintre băieţi se înscriu în categoria subponderali, în timp ce gradul de supraponderalitate este de 8% la fete şi 17% în cazul băieţilor.