75 de boli pot fi tratate cu celule stem, dar acestea nu sunt un panaceu

Numărul bolilor care pot fi tratate cu ajutorul celulelor stem a crescut de la 15 de la 75, însă acestea nu reprezintă un panaceu, o afirmaţie contrară din partea unora putând deveni periculoasă, spune dr. Roxana Macrin, manager al unei bănci de astfel de celule, citată de Mediafax.

 În România sunt, în prezent, 16 bănci de celule stem. La nivel european funcţionează 49 de astfel de unităţi, trei dintre acestea ocupând 80 la sută din piaţa de profil, a mai precizat dr. Macrin, general manager Cryo-Save România, miercuri, cu ocazia conferinţei de lansare a unui program de stocare gratuită a celulelor stem.

„Cele mai bune celule stem sunt cele recoltate din cordonul ombilical şi din sânge. Din păcate, la nivel mondial, deci nu numai în România, 95 la sută dintre produse, adică placenta şi cordonul ombilical, sunt aruncate, mai puţin de 4 la sută dintre celulele stem recoltate sunt stocate în bănci private, iar sub 1 la sută în bănci publice”, a explicat, cu aceeaşi ocazie, medicul Dorina Codreanu.

Recomandări

Alimentele care ascund cea mai mare cantitate de sare

5 motive pentru care te trezești mereu obosită dimineața

În plus, numărul bolilor care pot fi tratate cu ajutorul celulelor stem este tot mai mare în 2013 depăşind cifra de 75.

Potrivit dr. Codreanu, în mai 2013, la nivel mondial erau efectuate 4.587 de studii de amploare privind utilizarea ceulelor stem. „Probabilitatea ca o persoană să facă uz de celulele stem până la vârsta de 70 de ani este de 1 la 450. Celulele stem pot fi folosite în medicina regenerativă pentru ficat, pancreas, endoteliu, sistem auditiv, pancreas, oase, valve, sistem vizual, miocard, vezică şi chiar în demenţa senilă„, a mai spus dr. Codreanu.

În acest context, a subliniat Roxana Macrin, lansarea unui program gratuit de stocare a celulelor stem pentru anumite familii va fi de ajutor.

„Programul Cryo-Save de stocare gratuită a celulelor stem oferă familiilor posibilitatea de a stoca, la naştere, celule stem recoltate din sângele şi ţesutul cordonului ombilical. Pentru a fi admis în program, trebuie ca un membru al familiei – frate, soră, mamă, tată – al nou-născutului să fie deja diagnosticat cu o boală ce poate fi tratată cu celule stem în mod oficial şi să fi contactat un medic specialist oncolog sau hematolog care să fie de acord să completeze formularul de recomandare a tratamentului. După admiterea în program, tot serviciul este oferit de Cryo-Save, gratuit”, a explicat dr. Macrin.

Programul acoperă, de asemenea, întregul proces necesar pentru ca transplantul să aibă loc: analizele specifice HLA (pentru determinarea compatibilităţii ţesuturilor de origine diferită) din probă, pentru a confirma faptul că acesta este compatibilă cu pacientul care trebuie tratat, cât şi coordonarea şi transportul probei de la Banca Cryo-Save, din Belgia la spitalul unde se va desfăşura tratamentul, a mai spus Macrin, potrivit căreia programul permite să fie evidenţiată utilitatea terapeutică a celulelor stem pentru boli care sunt mai dificil de tratat cu tratamente convenţionale.

Imediat ce probele au ajuns în bancă, vor fi verificate documentele şi identificările probelor, apoi urmează efectuare analizelor de laborator, respectiv a tuturor parametrilor necesari pentru ca proba sa fie stocată cu succes, inclusiv dacă proba este compatibilă din punct de vedere genetic cu membrul familiei care suferă de boala tratabilă cu celule stem.

După ce se trimit probele la testat, urmează procesarea lor, cu extragerea şi identificarea de celule stem, crioconservarea lor, iar apoi, stocarea. „În cazul în care probele sunt compatibile, vom coordona întregul proces de transport al probei din bancă până la spitalul unde are loc tratamentul”, a mai spus Macrin.

Între principalele grupe de boli ce pot fi tratate cu celule stem se numără leucemiile acute şi cele cronice, sindromul mielodisplazic, anemiile, afecţiunile congenitale ale sistemului imun şi bolile autoimune.

Una dintre acestea este anemia Blackfan-Diamond, suferinţă în care măduva osoasă a organismului produce într-un număr foarte redus sau deloc celule roşii din sânge (eritrocite). Cauza acestei boli este necunoscută. Incidenţa anuală a acestei boli în Europa este estimată la un caz la 150.000 de oameni.