Biscuiți, chips-uri, înghețată și multe alte alimente ultra-procesate pot produce dependență la fel de mult ca țigările și alcoolul, arată un studiu.
Alimentele și băuturile ultra-procesate sunt din ce în ce mai întâlnite în societatea în care trăim. În Europa, 27% dintre caloriile consumate zilnic sunt din acest tip de alimente, de exemplu.
În urma unei cercetări publicate în BMJ în care s-au analizat 281 de studii în 36 de țări, de către oameni de știință din Statele Unite, Spania și Brazilia s-a descoperit că 1 din 7 adulți (14%) și 1 din 8 copii (12%) este dependent de alimente ultra-procesate.
Și acum, ca o comparație, nivelul de dependență pentru alcool și tutun în rândul adulților ajunge la 14% și respectiv 18%. Cercetătorii descriu această rată de dependență din rândul copiilor (12%) fără precedent!
Studiul sugerează că alimentele ultra-procesate, care conțin un nivel uriaș de carbohidrați rafinați și grăsimi adăugate, pot avea efecte care să producă dependență asupra sistemului de recompensă a creierului care, ulterior, se manifestă similar substanțelor care produc dependență, precum cele regăsite în alcool și tutun.
Comparativ alimentelor integrale, produsele ultra-procesate oferă carbohidrați și grăsimi tractului gastrointestinal într-o rată mult mai rapidă, care acționează similar cocainei și nicotinei.
Aditivii sunt deseori ingredientele menționate pe eticheta produselor ultra-procesate, iar ele sunt folosite pentru a potența gustul dulce sau sărat ce poate contribui la această adicție, sugerează studiul. Prin potențarea gustului sau texturii crește și plăcerea față de un anumit produs, rezultând poftele alimentare accentuate, dar și consumul în exces a alimentelor ultra-procesate.
Să luăm exemplul țigărilor. În industria tutunului, aromele intensifică efectul de răsplată asupra creierului. Aroma mentolată, de exemplu, crește nivelul de dopamină.
Foto: shutterstock
Surse: