Alimentul nelipsit de pe mesele românilor. Mihaela Bilic: Crește riscul de cancer de colon, recomand maxim 150 de grame/săptămână

Dacă vreți să reduceți riscul de cancer colorectal, ar fi bine să mâncați mai puțină friptură și mult mai puține mezeluri. Potrivit medicului nutriționist Mihaela Bilic, consumul excesiv de produse din carne care conțin nitriți crește riscul de cancer de colon. De ce se întâmplă acest lucru? Pentru că nitriții, în anumite condiții, se leagă de fierul hemic din carne și formează nitrozamine, compuși cu potențial cancerigen. 

Pentru a reduce cât mai mult riscul de cancer, doctor Bilic recomandă limitarea cantității de carne procesată (salam, șuncă, parizer, pastramă, mușchi, jambon, cârnați, crenvurști etc.) la 150 de grame/săptămână și scăderea consumului de carne roșie (vită, porc, miel) la 500 de grame/săptămână.

Ce rol au nitriții din carne

Sunt nocivi pentru sănătate în cantitate mare, dar, cu toate acestea, producătorii au voie să îi adauge în mezeluri. Vorbim despre nitriți, substanțe care pe de-o parte au rolul lor important în industria alimentară, dar pe de altă parte ne fac rău.

Recomandări

Care este singura carne bună pentru creier, potrivit medicului neurochirurg Vlad Ciurea

Licoarea naturală care te ajută să scapi de stres și să dormi mult mai bine noaptea.…

Ce sunt nitriții, ce rol au și care sunt efectele asupra sănătății? Iată ce spune dr. Mihaela Bilic:

Pentru a conserva alimentele și în special carnea, oamenii au folosit diferite metode: sărare, fierbere, afumare, uscare. Pe lângă sare, de sute de ani s-a folosit salpetru, un nitrat de sodiu care se transformă în nitriți și permite păstrarea calității cărnii.

Nitriții joacă un rol esențial în prepararea mezelurilor, împiedică dezvoltarea unor bacterii periculoase pentru sănătate, cum ar fi Clostridium botulinum, Salmonella și Listeria. Pe lângă siguranța alimentară, nitriții blochează oxidarea cărnii și dau o culoare roz produselor fierte tip șuncă sau parizer.

Tot nitriții sunt responsabili de aroma plăcută a mezelurilor și le protejează de râncezire. În Europa, utilizarea nitriților este reglementată la o doză maximă de 150 mg nitriți pentru 1 kg de produs.

Un raport al European Food Safety Authority (EFSA) arată că o cantitate maximă de nitriți permisă zilnic, fără riscuri asociate, ar fi de 235 mg în cazul unei persoane de aproximativ 65 de kilograme. Desigur, cantitatea scade pe măsură ce greutatea este mai mică.

Ce efecte nocive pot avea nitriții

Am aflat, așadar, că nitriții sunt oarecum indispensabili și că adăugarea lor în alimente este strict reglementată, dar ce se întâmplă atunci când facem excese? Producătorii respectă cantitatea legală, dar oare noi ținem cont de moderație?

Iată la ce pericol ne expunem dacă mâncăm mezeluri în exces și care este cantitatea recomandată de dr. Bilic:

În anumite condiții, nitriții se leagă de fierul hemic din carne și formează nitrozamine, compuși cu potențial cancerigen. Studiile medicale au demonstrat legătura dintre consumul de nitriți/ nitrați și riscul de cancer colorectal.

În consecință autoritățile sanitare au recomandat reducerea consumului de nitriți din alimente: limitarea cantității de carne procesată la 150 de gram/săptămână și scăderea consumului de carne roșie la 500 de grame/săptămână.

Nitriții din legume

Mezelurile sunt doar una dintre sursele de nitriți din alimentație. De fapt, e chiar una dintre cele mai „sărace” surse de nitriți. Nitriții se formează natural prin oxidarea azotului sub acțiunea microorganismelor din plante, apă și sol.

Se estimează că în dieta europenilor doar 5% din aportul de nitriți provine din mezelurile procesate. Restul? Din apă și legume! Da, ați auzit bine, legumele conțin nitriți.

Cea mai mare concentrație de nitriți o găsim în legumele cu frunze și în rădăcinoase: ridichi, țelină, morcov, sfeclă, spanac, salată, fasole verde și mazăre.

Dacă alegeți variantele bio, unde nu s-au folosit fertilizatori pe bază de nitrați sintetici, concentrația de nitriți este într-adevăr mai mică, dar nu inexistentă.

Totuși, există diferențe majore între nitriții din legume și cei din mezeluri. Potrivit bbc.com, fără preparare termică, nitriții sunt relativ inofensivi, ba chiar au beneficii pentru sănătate. Atunci când prăjim un aliment care conține nitriți (bacon, spre exemplu), sunt produse nitrozamine, substanțe cu potențial cancerigen.

Pe de altă parte, legumele cu nitriți pot avea un rol important pentru sistemul cardiovascular, ajutând la dilatarea vaselor de sânge, scăderea presiunii arteriale și prevenirea unor boli precum diabetul, disfuncțiile erectile sau afecțiunile cardiace.

Acest lucru poate fi explicat prin faptul că legumele sunt mai sărace în proteine decât carnea, nu sunt de regulă preparate termic și conțin vitamina C, polifenoli și fibre, aspecte care reduc semnificativ riscul de formare a compușilor cancerigeni.