Deşi grăsimile trans au fost eliminate în mare parte din produsele alimentare, ca urmare a riscului crescut pe care îl au asupra sănătăţii sistemului cardiovascular, un alt ingredient controversat este acum sub lupa oamenilor de ştiinţă: uleiul de palmier.
Acesta este folosit frecvent în produsele de patiserie, în cremele de ciocolată, în compoziţia untului de arahide sau în margarină, scrie webmd.com.
Agenţia Europeană pentru Siguranţa Alimentară (AESA) scoate la iveală detalii îngrijorătoare în privinţa efectelor negative pe care le poate avea acest tip de grăsime. Iar consecinţele nu se răsfrâng doar asupra sănătăţii populaţiei, ci şi asupra mediului înconjurător.
Potrivit specialiştilor, uleiul de palmier supus temperaturilor ridicate eliberează o substanţă care s-a dovedit cancerigenă pe studiile realizate pe animale de laborator.
În 2015, Administraţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA – Food and Drug Administration) a cerut tuturor producătorilor de alimente să elimine din produse grăsimile trans, dându-le acestora un termen de trei ani. Astfel, cererea de ulei de palmier a crescut, deoarece acesta oferă textură şi volum produselor de patiserie, fiind utilizat în acelaşi timp şi în compoziţia margarinei, îngheţatei sau cremelor tartinabile.
Atunci când uleiul de palmier este supus unor temperaturi mai mari de 200 de grade Celsius, acesta eliberează esteri glicerici şi alte uleiuri şi grăsimi nocive, cel puţin în cazul animalelor.
Riscurile asupra oamenilor sunt încă incerte şi urmează să fie întocmite mai multe cercetări pe această temă, dar până la o concluzie care să confirme sau să infirme efectul cancerigen al uleiului de palmier, specialiştii recomandă evitarea sau reducerea consumului de produse care conţin ulei de palmier, mai ales în cazul copiilor mici, care sunt mult mai sensibili.
Pe de altă parte, „uleiul de palmier este una dintre sursele vegetale bogate în grăsimi saturate, care nu sunt deloc benefice pentru sănătatea inimii şi cresc colesterolul”, susţine dr. Alice Lichtenstein, medic cardiolog la Universitatea Tufts.
În schimb, sunt recomandate uleiurile de rapiţă şi cele de soia, bogate în grăsimi polinesaturate, care au capacitatea de a reduce nivelul de colesterol LDL din sânge.
Cererea din ce în ce mai mare de ulei de palmier din partea producătorilor de alimente va avea însă şi consecinţe la nivelul mediului înconjurător.
„Supraproducţia va duce la defrişarea pădurilor tropicale şi la îndepărtarea animalelor din habitatul lor natural”, spune Sharon Smith, reprezentată a Asociaţiei pentru Protecţia Pădurilor Tropicale.
În Malaiezia şi Indonezia se produce 85-95% din cantitatea totală de ulei de palmier comercializată în lume, iar aici se vor înregistra defrişări masive în următorii ani, care vor avea un impact devastator asupra faunei şi florei.