Bea apă constant, nu doar când ţi-e sete!

Setea apare în momentul în care organismul resimte un deficit de apă, ceea ce corespunde cu o pierdere în greutatea corporală de 3% sau poate chiar mai mult.

Cantitatea de apă din organism este reglată constant pentru a asigura necesarul de lichide, care poate varia de la o zi la alta, în funcţie de activităţile fiecărei persoane. Atenţie, însă, la oamenii sănătoşi, această cantitate nu trebuie să crească sau să scadă cu mai mult de 1% pe zi.

„De obicei, oamenii beau lichide doar atunci când le este sete. Totuşi, trebuie să se ţină cont de faptul că setea apare când organismul este deja deshidratat. Drept urmare, ar fi indicat ca oamenii să înveţe să se hidrateze constant, chiar şi atunci când nu simt nevoia, mai ales că, în timp, pe măsură ce înaintăm în vârstă, abilitatea noastră de a percepe senzaţia de sete scade, crescând astfel riscul de deshidratare”, a declarat prof. univ. dr. Gabriela Radulian, şeful Secţiei Diabet II din cadrul Institutului Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice „Prof. Dr. N. C. Paulescu” din Bucureşti.

Recomandări

De ce avem nevoie de apă şi care sunt simptomele de deshidratare

Apa de la robinet versus apa îmbuteliată – care e mai sănătoasă?

Ghidurile europene în materie de nutriţie menţionează că bărbaţii trebuie să bea aproximativ 2,5 litri de lichide pe zi, în timp ce femeile – 2 litri de lichide pe zi. Aproximativ 80% din consumul total de apă provine din cantitatea de lichide ingerată, atât apă, cât şi alte băuturi (sucuri, lapte, băuturi răcoritoare, cafea şi ceai), în timp ce restul de 20% provine din alimente.

„Oamenii aleg să consume în special sucuri, băuturi răcoritoare, ceai, lapte în loc de apă plată pentru gustul lor plăcut. De preferat ar fi însă să nu se abuzeze de acestea în detrimentul apei plate. Pe de altă parte, nu este indicat nici ca aportul de lichide să provină exclusiv din consumul de apă, având în vedere că majoritatea băuturilor furnizează organismului substanţe nutritive esenţiale, cum ar fi vitamine, antioxidanţi şi electroliţi, necesari bunei funcţionări a organismului. Important este ca oamenii să se hidrateze”, a explicat prof. univ. dr. Gabriela Radulian, adăugând că o persoană nehidratată corespunzător poate acuza dureri de cap, greutate în concentrare şi chiar oboseală.

Specialiştii atrag atenţia că, în momentul în care organismul nu primeşte suficiente lichide, scade volumul de sânge din organism, scăzând în acelaşi timp şi cantitatea de oxigen şi numărul de substanţe nutritive vitale necesare organismului pentru a funcţiona corect.

Deshidratarea denumeşte prezenţa unui deficit de apă din corp, când aportul de fluide şi apă (inclusiv din mâncare) este insuficient pentru ca organismul să fie hidratat corespunzător. Această condiţie poate avea efecte negative asupra performanţelor cognitive şi fizice, dar şi asupra statusului de sănătate.

Corpul uman este compus dintr-un anumit procent de apă – aproximativ 70% când suntem bebeluşi, cu o scădere către circa 55% când ajungem la bătrâneţe. Aproape două treimi din apa care se găseşte în corp se află în celule (spaţiul intracelular), iar restul este în spaţiile dintre celule (spaţiul extracelular) şi în sânge. Aceste volume nu sunt însă statice, iar mişcarea apei între cele două compartimente, intra- şi extra-celular, se întâmplă depinzând de gradul de concentraţie dintre ele. Statusul normal de hidratare reprezintă o balanţă a apei din corp.

Hidratarea optimă a organismului ajută inima să pompeze mai uşor sânge prin vasele de sânge către muşchi, permiţând astfel muşchilor să funcţioneze eficient. Deshidratarea poate deveni o ameninţare pentru sănătate, de la picioare umflate sau dureri de cap până la afecţiuni precum infarctul.

Deshidratarea moderată, adică pierderea a peste a 1-2% din masa corporală, poate contribui la apariţia diverselor afecţiuni, pe când deshidratarea severă, care înseamnă pierderea a mai mult de 10% din masa corporală, este de multe ori o cauză de deces.
Obiceiul de a nu consuma multe lichide poate duce la deshidratare cronică, de cele mai multe ori de tip moderat. Specialiştii atrag atenţia că este posibil ca deshidratarea cronică să fie asociată cu o serie de boli cronice precum urolitiaza, infecţii ale tractului urinar, hiperglicemia în cetoacidoza diabetică şi prolapsul de valvă mitrală.

De asemenea, poate avea o legătură cu hipertensiunea, constipaţia, boala coronariană, infarctul, tromboza venoasă, glaucomul sau afecţiuni dentare.

Printre simptomele deshidratării se numără setea, oboseala, palpitaţiile cauzate de creşterea pulsului, creşterea temperaturii corpului ca rezultat al reducerii circulaţiei sângelui. Deşi aceste semne nu sunt specifice sau senzitive, este important să fie luate în considerare ca având drept cauză această condiţie.

Aceste informaţii au fost prezentate în cadrul evenimentului „Nutriţie, Sănătate, Longevitate”, manifestare dedicată informării medicilor de familie cu privire la promovarea unei alimentaţii echilibrate.