Biomarkerii longevității: Analiza genetică din cadrul proiectului „Harta Longevității în România”

Pentru etapa de cercetare calitativă, aflată acum în derulare, analiza biomarkerilor longevității reprezintă una dintre dimensiunile esențiale ale acestei cercetări, al cărei scop este identificarea elementelor biologice ce influențează îmbătrânirea sănătoasă.

Biomarkerii sunt indicatori biologici care oferă informații despre starea de sănătate și îmbătrânirea unui individ. Aceștia includ lungimea telomerilor – structuri situate la capetele cromozomilor, care protejează ADN-ul în timpul diviziunii celulare. Pe măsură ce îmbătrânim, telomerii se scurtează, iar studiile au arătat că persoanele cu telomeri mai lungi tind să aibă o speranță de viață mai mare. Un alt biomarker relevant este metilarea ADN-ului, un proces care afectează expresia genelor și influențează vârsta biologică a unui individ.

În cadrul proiectului de cercetare „Harta Longevității în România”, cercetătorii vor analiza acești biomarkeri la persoanele în vârstă din județul Vâlcea, unde comuna Glăvile s-a dovedit a fi una dintre zonele cu o proporție ridicată de români care au depășit vârsta de 85 de ani.

Recomandări

Boala Parkinson ar debuta în intestin și nu în creier, arată un nou studiu

De ce te trezești la ora 3 sau 4 dimineața și nu mai poți dormi? Cum…

Profesorul Gabriel Prada, unul dintre specialiștii implicați, explică rolul acestor studii: „E adevărat că există o serie de factori de mediu care pot favoriza prelungirea vieții, dar nu doar atât. În etapa următoare a acestui studiu se va face o nouă evaluare și se vor urmări și alți factori. De exemplu, o serie de biomarkeri legați de îmbătrânire și bolile asociate cu îmbătrânirea acestor persoane, de stilul de viață, de alimentație. Adică, nu e suficient doar să vedem zona geografică și proporția de persoane în vârstă”.

Studiile genetice sunt completate de analize socio-culturale și de stil de viață, pentru a obține o imagine completă asupra longevității în România. Conform datelor preliminare, persoanele vârstnice din aceste zone au un stil de viață activ, bazat pe muncă fizică constantă și o alimentație echilibrată, factori care influențează atât sănătatea fizică, cât și pe cea psihică.

„E interesant că s-a descoperit că factorul genetic în aceste zone disparate și foarte îndepărtate între ele, ca insula Okinawa din Japonia, Icaria din Grecia, Sardinia, Loma Linda din California și peninsula Nicoya din Nicaragua, răspunde doar de maximum 30% din longevitate”, adaugă prof. Prada.

Studiile privind biomarkerii longevității din cadrul proiectului „Harta Longevității în România” reprezintă o premieră în țara noastră, furnizând pentru prima dată date concrete despre factorii biologici care influențează longevitatea și contribuind la o concluzie științifică valoroasă privind îmbătrânirea sănătoasă.

Rezultatele proiectului de cercetare vor fi prezentate pe 9 octombrie 2024 la Academia Română, unde vor fi discutate și implicațiile acestor cercetări asupra sănătății populației din România.