Boala infecțioasă care face ravagii la început de iarnă. Sunt afectați copiii cu vârsta între 3 și 10 ani

Febra cu debut brusc, frisoanele și durerile de stomac pot fi semne incipiente ale infecției cu streptococul beta-hemolitic de grup A, cauza scarlatinei. 

Scarlatina este una dintre cele mai comune și periculoase boli infecțioase ale copilăriei, cu incidență maximă în sezonul rece, toamna târziu, iarna şi primăvara. Cândva periculoasă, scarlatina a devenit o afecțiune mult mai puțin gravă, datorită utilizării antibioticelor la scară largă.

Cei mai afectați sunt copiii de 3-10 ani

Potrivit medicilor de la Spitalul Județean de Urgență din Sfântul Gheorghe, transmiterea streptococului se face, de obicei, prin contact direct, pe cale aerogenă, prin picăturile care pot fi răspândite prin tuse, strănut, râs sau vorbit, de la persoanele bolnave sau chiar purtătorii asimptomatici care poartă agentul patogen în gât sau în nas (persoane sănătoase care au bacteria și nu prezintă simptome).

Recomandări

Jumătate dintre părinţii români tratează durerea şi febra copiilor cu medicamente nepotrivite vârstei lor (STUDIU)

Cele mai frecvente boli ale copilăriei și tratamentele acestora

Foarte rar, boala poate fi transmisă și prin contact indirect, prin atingerea obiectelor contaminate.

Boala apare foarte rar la nou-născuți și sugari, care au imunitate pasivă datorită anticorpilor proveniți de la mamă.

„Cei mai afectați sunt copiii cu vârste cuprinse între 3 și 10 ani, în timpul anotimpului rece, iar receptivitatea la boală scade odată cu înaintarea în vârstă, infectarea fiind rară după vârsta pubertății și foarte rară după 30 de ani.

Agentul patogen invadator se înmulțește local, provocând inflamație. Pacientul dobândește, de regulă, imunitate permanentă, deci pe viață”, spun medicii.

Febra mare, primul semn de scarlatină

Perioada de incubație durează 2-6 zile, fără simptome de boală. Ulterior apar primele semne ale infecției, adică stadiul prodromal, în care copilul poate avea simptome precum:

• debut brusc, febră mare (39–40°C)
• amigdalită acută
• frisoane
• dureri de stomac
• dificultăți la înghițire
• vărsături
• uneori, sângerări nazale

La 1-2 zile de la debutul bolii, apare eritemul caracteristic sub formă de pete roșii mici. Inițial, acestea sunt plate, dar devin treptat proeminente.

„Erupția apare întâi la nivelul toracelui și se răspândește rapid la nivel axilar, inghinal și la nivelul coatelor, unde apar zone de eritem intens, erupția fiind inițial mai strălucitoare, apoi căpătând culoarea roșu închis. Limba este acoperită cu un depozit alb-cenușiu.

Erupția dispare după 3-5 zile, fără să lase pete pigmentare. Ca o consecință a toxinelor acumulate în organism, după 2-3 săptămâni apare o descuamare furfuracee (făinoasă) pe față, urechi, gât și torace, și în fâșii pe degetele de la mâini și picioare, palme și tălpi”, concluzionează medicii de la Spitalul Județean de Urgență din Sfântul Gheorghe.

Citește aici cum se tratează corect scarlatina