Deși cancerul de sân este considerat frecvent o boală „modernă”, cauzată de stilul de viață nesănătos, un studiu recent publicat în revista The Lancet Oncology arată că această maladie are o „vechime” mult mai mare decât se credea.
O echipă de oncologi condusă de Raffaella Bianucci, de la Universitatea din Warwick, a studiat iconografia mamară de-a lungul istoriei artei pentru a căuta dovezi timpurii ale bolii. Și le-a găsit în picturi cunoscute ale lui Michele Tosini și Florentine Maso da San Friano. Munca cercetătorilor a dus la identificarea celor mai vechi reprezentări artistice ale cancerului de sân.
Semnele bolii au fost găsite în transpunerea în ulei a statuii „The Night” a lui Michelangelo, pictată de Michele di Rodolfo del Ghirlandaio (cunoscut și sub numele de Michele Tosini), un exponent al manierismului italian din Florența, în secolul al XVI-lea.
Sânul stâng al femeii pare mai mic decât cel drept și prezintă semne de retracție a mamelonului. Potrivit autorilor, acest lucru sugerează că aceasta suferea de cancer mamar.
De asemenea, echipa de cercetători a găsit alte semne într-o altă pictură renascentistă, „The Allegory of Fortitude”, realizată de Maso da San Friano (1531-1571).
În acest caz, figura feminină pare să aibă o tumoare, existând semne ale acesteia prin prezența țesutului umflat în jurul mamelonului.
„Aceste trăsături sunt în concordanță cu cele ale unui cancer de sân cu ulcerații, necroză și limfedem”, scriu cercetătorii.
Faptul că ambele picturi datează din secolul al XVI-lea s-ar putea să nu fie o coincidență. După cum Bianucci și colegii săi explică în lucrarea lor, Renașterea a fost marcată de inovații importante în practica medicală – inclusiv în chirurgia tumorilor mamare.
Chirurgul francez Barthélémy Cabrol (1529-1603), care a servit la curtea regelui Henric al IV-lea și a predat la Universitatea din Montpellier, a fost unul dintre primii practicanți ai mastectomiei, îndepărtarea chirurgicală a sânilor.
Cu toate acestea, mastectomia radicală, sau îndepărtarea completă a unui sân, a fost rară, din mai multe motive, printre care lipsa anesteziei generale și a tehnicilor aseptice, dar și pentru că sânii erau considerați un simbol al feminității, iar mulți chirurgi bărbați considerau această practică inumană.
O altă pictură faimoasă este „Bathsheba” a lui Rembrandt (1654), unde este ilustrată nud iubita pictorului, Hendrickje Stoffels. Potrivit medicului oncolog britanic Michael Baum, femeia pare să aibă o diformitate la sânul stâng, deși alte cercetări susțin că Stoffels e puțin probabil să fi suferit de cancer mamar.
Totuși, Baum consideră că are dreptate, scrie cnbc.com. „Hendrickje Stoffels a murit la 8 ani de la finalizarea picturii. Dovezile despre boala de care suferea sunt caracteristice unui cancer de sân avansat, cu metastaze la ficat”, a explicat medicul.
Autorii presupun că reprezentarea cancerului de sân în aceste picturi de la începutul și sfârșitul Renașterii a fost intenționată, ceea ce poate dovedi că boala era relativ frecventă la acea vreme.
Cel mai frecvent simptom al cancerului de sân este un nodul nedureros la nivelul sânului sau axilei. Alte simptome sunt: