Cancerul poate afecta orice zonă de piele, chiar şi zona genitală sau unghială

Ascuns, perfid, neglijat, confundat cu leziuni banale. Iată, în câteva cuvinte, cum arată tabloul cancerului de piele, care poate trece neobservat luni de zile, mai ales când se declanşează în zone ale corpului pe care nu le monitorizăm constant.

“Deşi cel mai frecvent se află la nivelul feţei, urechilor şi scalpului, îl găsim totuşi şi pe mucoasa genitală, afectată, de obicei, de un proces inflamator cronic sau de îmbătrânire. Există şi carcinoame spinocelulare dezvoltate sub lama unghială sau pe ulceraţii cronice cum este cazul ulcerului de gambă. Melanomul malign se poate dezvolta şi pe zone nevăzute de lumină cum ar fi talpa, spaţiile interdigitale, pe mucoase sau chiar în ochi”, punctează medicul dermatolog Mihaela Leventer, unul dintre specialiştii care diagnostichează anual sute de cazuri de cancer.

Deseori, persoanele care se confruntă cu leziuni incipiente au un comportament care poate grăbi evoluţia unui cancer. Expunerea la soare, şedinţele la solar şi traumatizarea leziunilor sunt greşeli frecvente, alături de amânarea vizitei la medicul dermatolog, singurul care poate pune diagnosticul corect.

Recomandări

Dr. Viviana Iordache: cum acţionează cel mai periculos cancer de piele

Cancerul de piele poate mutila

“Melanomul malign arată ca o pată negricioasă sau neomogen cafenie, indiferent dacă este pe spate, în scalp, pe mucoasa buzelor sau în spaţiul interdigital. Un melanom subunghial apare, de obicei, ca o bandă pigmentată ce afectează o parte de unghie şi se revarsă spre zona de piele periunghială. Carcinomul spinocelular subunghial poate mima o ciupercă şi necesită diagnosticul unui ochi experimentat. Alteori, tumorile acestea sunt nişte excrescenţe relativ recente, care cresc nedureros şi au tendinţa la ulcerare”, afirmă coordonatoarea “Dr Leventer Centre”, clinică unde se tratează cu succes cancerele de piele.

Medicii din atrag atenţia asupra altei situaţii, frecvent întâlnită în rândul pacienţilor români: automedicaţia.

“Pacienţii aplică pe piele diverse creme medicale sau nemedicale convinşi fiind că nu are ce să le faca mai rău. Cel mai uşor aplicate sunt produsele cortizonice care pentru început reduc inflamaţia şi dau o falsă ameliorare, apoi contribuie la subţierea stratului superficial şi la ulcerare. Dintre remediile paramedicale se bucură de un larg interes crema cu gălbenele sau propolis, responsabile de eczematizarea leziunilor de piele. Chiar şi utilizarea cremelor citostatice pe forme de cancer cutanat care nu beneficiază de acest tip de tratament poate complica evoluţia, întârziind acceptarea tratamentului curativ care este cel chirurgical”, avertizează specialiştii.

În aceste condiţii, vizita anuală la dermatolog poate fi salvatoare. Aceasta nu trebuie ratată de către persoanele care au multe aluniţe, dar şi de toţi cei care se confruntă cu leziuni persistente.