Carta Albă a Hemofiliei – recomandări pentru îmbunătăţirea vieţii pacientului hemofilic din România

S-a lansat „Carta Albă a Hemofiliei”, o analiză despre managementul hemofiliei în România, care oferă o serie de recomandări, atât din partea medicilor, cât și a asociațiilor de pacienți, pentru a îmbunătăţi viaţa pacienţilor hemofilici din România.
  • Publicat:
Carta Albă a Hemofiliei – recomandări pentru îmbunătăţirea vieţii pacientului hemofilic din România
foto Shutterstock

Hemofilia este o boală genetică ce afectează cu precădere bărbații și care se manifestă prin sângerări necontrolate, cauzate de lipsa unui factor de coagulare în sânge. Potrivit World Federation of Hemophilia, în România sunt diagnosticați 1.615 pacienţi cu hemofilie, dintre care aproximativ jumătate se află în tratament. Documentul a fost realizat de InoMed – Centrul pentru Inovaţie în Medicină, în parteneriat cu Asociaţia Română de Hemofilie şi Asociaţia Naţională a Hemofilicilor din România, cu sprijinul Roche.

 

Potrivit informațiilor din comunicatul de presă trimis de Asociația Bolnavilor de Hemofilie Tratamentul pacienților în România este susținut de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) prin Programul Național de Tratament al Hemofiliei și Talasemiei (PNHT). Cu toate acestea, în pofida creșterii de 2,5 ori a bugetului alocat acestui program în ultimii 4 ani 3 , pacienții hemofilici din România nu beneficiază de tratament la standarde europene. Mai mult, bugetul consumat este mai mic decât cel alocat, ceea ce se reflectă și în calitatea asistenței medicale, aflată la un nivel inferior față de celelalte țări europene. Potrivit analizei, costul mediu per pacient tratat prin Programul Naţional este de 8-9 ori mai mic decât costurile similare din Germania, Italia, Franța, Spania și Marea Britanie și se află în segmentul inferior al costurilor, comparativ cu celelalte state din Uniunea Europeană.

Fonduri suficiente, acces insuficient

Din perspectiva profesioniştilor în domeniul medical, aceste probleme apar din mai multe cauze. În primul rând, lipsa centrelor comprehensive și de excelență îngreunează accesul la tratament şi servicii medicale pentru pacienţii din zone urbane mici sau rurale. De asemenea, lipsa de informare asupra posibilităţilor de tratament ale pacienţilor duce la o aderenţă scăzută a tratamentului. În plus, lipsa accesului la testele specifice duce la o diagnosticare tardivă și o monitorizare precară a hemofiliei.

„Provocările și eforturile la care sunt expuse în România persoanele cu hemofilie sunt majore. În prezent, sistemul de îngrijiri medicale nu este centrat pe nevoile pacientului ci, din contră, pacientul apelează la serviciile medicale și de suport la care are acces. Recomandăm transformarea sistemului de sănătate din România, punând cu adevărat în centru pacientul cu hemofilie și nevoile sale reale. Serviciile medicale, activitatea medicală și finanțarea trebuie să urmeze pacientul cu hemofilie, oriunde s-ar afla și orice problemă ar avea”, a declarat Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.

Urmărește CSID.ro pe Google News