Un studiu realizat de experți de la Spitalul San Raffaele din Milano, în colaborare cu Institutul Superior de Sănătate (ISS), arată că anticorpii dezvoltați în urma infecției cu noul coronavirus (SARS-CoV-2) persistă aproximativ 8 luni de la infectare.
Deși numărul anticorpilor dezvoltați prin infecție scade în timp, studiul apărut recent în publicația Nature Communications arată că prezența acestor anticorpi este persistentă chiar și la câteva luni de la infectare.
Concret, din cei 162 de pacienți aflați sub observație (dintre care 29 au decedat), doar 3 nu mai prezentau deloc anticorpi după 8 luni de la infectare, aspect relevat prin rezultatul testului de anticorpi, scrie France24.
Primele probe de sânge au fost recoltate la momentul diagnosticului de COVID-19, în perioada martie-aprilie 2020, iar ultimele, în noiembrie 2020.
Potrivit autorilor studiului, persoanele care nu dezvoltă anticorpi în primele 15 zile după infectare au cele mai mari șanse să dezvolte forme grave de COVID-19.
Studiul a monitorizat 162 de pacienți testați pozitiv, care s-au prezentat la unitatea de primiri urgențe a Spitalului San Raffaele, în perioada primului val al pandemiei. Dintre aceștia, 57% sufereau și de alte patologii, în afară de COVID-19, cele mai frecvente fiind hipertensiunea arterială (44%) și diabetul (24%).
De menționat însă că anticorpii dezvoltați în urma infecției cu noul coronavirus nu sunt la fel de „eficienți” precum cei căpătați prin vaccinare, respectiv anticorpii neutralizanți. Din acest motiv se recomandă vaccinarea anti-COVID chiar și în cazul persoanelor care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2, la o distanță de aproximativ 3 luni de la primirea diagnosticului, eventual cu un test de anticorpi realizat anterior.
În cazul formelor ușoare de COVID-19 este posibil ca organismul să nu dezvolte aproape deloc anticorpi. În schimb, prin vaccinare, titrul de anticorpi protectori este ridicat și, astfel, riscul de forme moderate și severe de boală, implicit și riscul de deces, în caz de infecție, este redus la minimum.
Însă, și în cazul vaccinării anti-COVID, există situații când o persoană vaccinată nu dezvoltă un titru suficient de anticorpi protectori. Este cazul pacienților cu obezitate, care suferă de anumite boli hematologice sau care urmează diverse tratamente care scad imunitatea. În acest sens, este utilă determinarea anticorpilor anti-proteina spike, tocmai pentru a observa nivelul protecției anticorpilor de după vaccinare.